Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susţine că propunerea CE de "restrângere a accesului la fondurile europene" pentru ţările membre care încalcă statul de drept este controversată în cadrul Uniunii pentru că "nu are ce legatură să se facă" între fonduri şi stat de drept, România nefiind acuzată "în mod oficial" de UE că nu respectă normele statului de drept.
"La nivelul UE această discuţie este una extrem de controversată, pentru că în mod normal nu are ce legatură să se facă între alocarea fondurilor şi existenţa statului de drept. Paradoxul este următorul: România, care a fost monitorizată în ultimii 10 ani prin cunoscutul Mecanism de Verificare şi Cooperare, în rapoarte, după cum ştiţi, a făcut progrese constante însă care, din păcate, nu erau niciodată considerate suficiente pentru că reperele, bornele care au fost fixate la începutul aplicării acestui mecanism, cele patru condiţionalităţi, au fost permanent deplasate. România nu este acuzată în mod oficial de UE că nu respectă normele statului de drept şi probabil că ceea ce apare astăzi la suprafaţă îi face pe mulţi dintre oficialii europeni să-şi pună întrebarea cât de bine a funcţionat MCV, dacă aceste lucruri au existat şi au fost tolerate. Sigur că CE ar putea foarte bine să spună 'noi n-am ştiut de aceste abateri şi abuzuri' care însă ele sunt o realitate şi nu mai pot fi negate. Nu mai sunt simple afirmaţii făcute de un om politic sau de un alt om politic. Deci, dacă este să ne referim la lucrurile formale, România nu are o problemă cu statul de drept", a spus astăzi Tăriceanu, la Senat.
El a mai menţionat că, "pe lângă această monitorizare care a fost atât de eficientă, s-a dezvoltat o cangrenă uriaşă în sistemul de justiţie datorită conivenţei între servicii şi o serie de instituţii care sunt nelegale, nesănătoase şi care trebuie rezolvate".