Tăriceanu nu regretă că l-a sunat pe Ilie Botoş

• Primul-ministru susţine că poziţia sa oficială îi permite să se intereseze de asemenea cazuri care "pot influenţa, pozitiv sau negativ, mediul economic autohton"

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a declarat: "nu am regretat în nici un moment că a trebuit să fac uz, într-o situaţie de abuz, de calitatea oficială pentru a mă informa". Într-o declaraţie politică, făcută ieri dimineaţă în Camera Deputaţilor, primul-ministru a susţinut că telefonul dat procurorului general Ilie Botoş, prin care se interesa de acuzaţiile aduse omului de afaceri Dinu Patriciu, a reprezentat doar un gest prin care dorea să se informeze asupra unei situaţii şi nu a urmărit influenţarea anchetei. Domnia sa a mai precizat că, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), are dreptul să se informeze asupra unor aspecte, chiar şi de ordin economic, cum a fost cazul anchetării directorului "Rompetrol", care este cea mai mare societate cu capital privat românesc şi care poate influenţa, pozitiv sau negativ, mediul economic autohton.

Premierul Tăriceanu a mai spus că, deşi mai mulţi apropiaţi i-au atras atenţia că poate comite o greşeală politică sunîndu-l pe procurorul general, totuşi consideră că "ar fi fost o discriminare să nu mă interesez de acest caz". Afirmaţia naş-te o întrebare inevitabilă. Dacă primul-ministru vorbeşte de dis-criminare, putem oare interpreta această formulare ca fiind un semn că a mai intervenit şi în alte cazuri de anchetă?

Primul-ministru a mai specificat că ceea ce l-a determinat să procedeze în acest mod a fost "maniera controversată" în care Dinu Patriciu a fost reţinut la 26 mai şi a afirmat că, potrivit art.13 din legea 90 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, "primul ministru reprezintă Guvernul în relaţia acestuia cu Ministerul Public". "Deci, interesul meu vis-a-vis de acest caz era în conformitate cu funcţia pe care o deţin", a ţinut să precizeze primul-ministru.

În altă ordine de idei, premierul Tăriceanu a cerut Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) să pună la dispoziţie convorbirile telefonice pe care le-a avut atît cu Ilie Botoş, cît şi cu preşedintele Traian Băsescu, pe marginea cazului Patriciu, "pentru ca lucrurile să ia sfîrşit în mod clar, legal şi constructiv". În acelaşi timp, Călin Popescu-Tăriceanu a mai solicitat elaborarea de către CSAT a unui raport asupra celor întîmplate în timpul anchetării lui Dinu Patriciu şi "asupra faptelor care trebuie aduse la cunoştinţa opiniei publice", precum şi a unui "cod de conduită", care să cuprindă "procedurile pe care reprezentanţii puterii şi responsabilii instituţiilor centrale ale statului să le respecte în situaţii critice, confuze, conflictuale sau de criză".

Primul-ministru a mai declarat: "în legătură cu faptul că l-am sunat pe procurorul general, am conştiinţa împăcată în faţa membrilor Parlamentului, a preşedintelui Băsescu, a Parchetului General, Guvernului, Alianţei şi în faţa colegilor de partid".

• Totuşi, STS nu are dreptul să înregistreze convorbirile demnitarilor

În replică la declaraţiile premierului, deputatul PSD Ion Stan, secretarul Comisiei Parlamentare pentru Controlul Activităţii SRI, a declarat că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale nu are dreptul, conform legii, să înregistreze convorbirile demnitarilor. Deputatul a mai adăugat că "CSAT este organis-mul abilitat pe probleme de securitate naţională, iar intervenţia făcută de premier la Parchet nu are nici un fel de conotaţie care să susţină interesul pentru securitatea naţională".

Un comunicat remis pe adresa redacţiei de către Tatiana Frîncu, purtătorul de cuvînt al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, relevă faptul că "STS se află în imposibiltatea de a da curs cererii primului-ministru, întrucît nu deţine înregistrarea respectivelor convorbiri telefonice". Conform aceluiaşi comunicat, "STS nu este abilitat, prin legea de funcţionare (nr.92/1996), să înregistreze convorbiri din reţelele de telecomunicaţii speciale sau din cele publice şi private", iar personalului STS îi este interzis să asculte sau să înregistreze convorbirile guvernamentale.

Acest comunicat naşte noi întrebări. Premierul nu ştia că STS-ul nu are voie, conform legii, să înregistreze şi să facă publice convorbirile ? Sau premierului ştie că de fapt STS înregistrează convorbirile?