Taxarea bacşişului - din nou în atenţia oamenilor de afaceri

Legiferarea bacşişului în sectorul HoReCa, măsură propusă recent de Executiv, continuă să stârnească reacţii în rândul opiniei publice.

Despre această măsură, specialiştii Deloitte România spun că este o iniţiativă oportună, dar, odată cu implementarea acesteia, ar trebui de asemenea avută în vedere o aliniere a prevederilor fiscale privind impozitarea la nivelul societăţilor.

În acelaşi timp, membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că aceste venituri trebuie exceptate de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate, nereprezentând contravaloarea unui bun sau a unui serviciu prestat, precum şi pentru a asigura impactul economic aşteptat de la acest nou regim de reglementare.

• Deloitte: "O astfel de reglementare ar duce la creşterea competitivităţii pe piaţa muncii"

Reprezentanţii Deloitte România susţin că această măsură este una aşteptată, în condiţiile în care vorbim de sume încasate, dar nefiscalizate la nivelul angajaţilor.

Totodată, la acest moment, aceste sume (n.r provenite din bacşiş) nu figurează contabil la nivelul operatorilor economici, iar clienţii, persoane juridice sau PFA, nu au posibilitatea de a deduce sumele aferente, în lipsa unui document justificativ, mai explică specialiştii din cadrul companiei de consultanţă, într-un articol de opinie transmis ieri.

Sursele citate au mai precizat: "O astfel de reglementare aduce o serie de avantaje, cum ar fi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii. Reglementarea bacşişului ar conduce la venituri declarate mai mari la nivelul celor care lucrează în sectorul HoReCa, facilitând astfel, spre exemplu, obţinerea unui credit bancar. Cu toate acestea, pentru angajaţii care nu activează în acest domeniu, dar care pot primi de asemenea bacşiş, fără ca angajatorii lor să fi optat pentru fiscalizarea acest-or sume, tratamentul poate fi unul dis-criminatoriu. De asemenea, vor creşte veniturile încasate la bugetul de stat. Probabil cea mai avantajată parte ar fi statul, sumele din bacşiş fiind estimate a fi de ordinul milioanelor de euro".

Controlul mai bun al sumelor încasate la nivelul societăţilor este un alt beneficiu al fiscalizării bacşişului, au adăugat specialiştii, cu menţiunea că o eventuală impozitare a bacşişului ar însemna şi un control mai bun din partea societăţilor în privinţa distribuirii acestor sume către angajaţi, dar şi o reducere a riscurilor în cazul unui control ANAF, dacă se constată diferenţe între sumele existente în casierie şi cele marcate pe casa fiscală.

În ceea ce priveşte potenţialele dificultăţi în practică, la nivelul operatorilor economici vizaţi de această măsură, experţii Deloitte România semnalează faptul că actuala propunere legislativă nu furnizează niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici.

Sursele citate au explicat: "Astfel, dacă în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, efectul impozitării veniturilor din bacşiş va fi anulat prin deducerea cheltuielilor cu plata sumelor către angajaţi, situaţia se schimbă în cazul principalilor jucători vizaţi de această măsură, cei care aplică impozitul specific pentru activităţi HoReCa, precum şi în cazul microîntreprinderilor. Pentru angajatorii din domeniul HoReCa ce calculează şi plătesc impozitul specific pentru această industrie, menţionarea bacşişului pe bon ar putea genera obligaţii fiscale suplimentare. Mai precis, venitul generat de încasarea bacşişului va trebui reflectat separat în contabilitate şi va reprezenta un venit din alte activităţi (altele faţă de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totuşi, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacşişului către angajaţi, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activităţi (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activităţii de bază (HoReCa).

Pentru microîntreprinderi, aceste sume suplimentare vor conduce la mărirea bazei impozabile, ele fiind incluse în totalul veniturilor obţinute, fără posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente. Această situaţie ar putea fi evitată prin introducerea în legislaţia fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri".

Proiectul de modificare a OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, care introduce noi reglementări legate de fiscalizarea sumelor provenind din bacşiş a fost publicat, recent, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, iar potrivit notei de fundamentare, sumele reprezentând bacşişul încasat în sectorul HoReCa sunt semnificative, fiind estimate a fi cuprinse între 750 de milioane şi 1,5 miliarde de lei, sume care la acest moment nu sunt fiscalizate la nivelul angajaţilor.

Noul proiect legislativ defineşte bacşişul ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind aplicabil operatorilor economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN 5610 - Res-taurante şi 5630 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

Pentru ceilalţi operatori economici, care nu se încadrează în categoriile menţionate mai sus, textul de lege lasă la latitudinea acestora posibilitatea evidenţierii bacşişului pe bonul fiscal şi implicit a aplicării prevederilor legislative aferente.

Bacşişul ar urma să fie inclus pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia şi astfel, potrivit prezentului text de lege, clienţii pot achita bacşişul şi prin intermediul cardului.

Specialiştii Deloitte România mai evidenţiază că, spre deosebire de prevederile OUG 8/2015, ce reglementau evidenţierea bacşişului pe un bon fiscal distinct, noul text de lege permite posibilitatea includerii aces-tuia pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate sau serviciile prestate. Mai mult, clientului îi va fi înmânată în prealabil o notă de plată prin care va avea libertatea de a alege nivelul bacşişului oferit, acesta fiind cuprins între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei.

"Sumele provenite din încasarea bacşişului se vor înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii. Procedura şi modalitatea de dis-tribuire integrală a acestor sume rămâne în sarcina angajatorului, care este obligat să întocmească un regulament intern în acest sens. Nu sunt precizate alte detalii cu privire la termenele până la care angajatorii trebuie să distribuie aceşti bani către angajaţi (zilnic, aşa cum se întâmplă în prezent, sau la perioade mai lungi). Impozitarea acestora se va realiza conform prevederilor Codului Fis-cal, fiind calificate ca venituri din alte surse", au mai explicat sursele citate anterior.

• CDR: "Susţinem propunerea ca bacşişul să fie evidenţiat în bonul fiscal separat de contravaloarea bunurilor şi serviciilor, să nu fie purtător de TVA, să fie impozitat cu 10%, şi să fie distribuit angajaţilor de către angajator"

Coaliţia pentru Dezvoltarea Româ-niei reiterează nevoia completării OUG 28/1999, în special cu exceptarea acestor tipuri de venituri (n.r. bacşişului din HoReCa) de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS), au transmis, ieri, reprezentanţii CDR.

CDR a susţinut propunerea ca bacşişul să fie evidenţiat în bonul fis-cal separat de contravaloarea bunurilor şi serviciilor, să nu fie purtător de TVA, să fie impozitat cu 10%, similar veniturilor din alte surse şi să fie distribuit angajaţilor de către angajator.

Astfel, entitatea subliniază că nu este de acord cu impunerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul bacşişului. Considerăm că aces-te venituri trebuie exceptate de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate, nereprezentând contravaloarea unui bun sau a unui serviciu pres-tat, precum şi pentru a asigura impactul economic aşteptat de la acest nou regim de reglementare.

Reprezentanţii CDR au transmis: "Ne exprimăm încrederea că dialogul cu Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF va continua în acceaşi notă pragmatică, astfel încât noile reglementări să răspundă atât nevoilor industriei, cât şi obiectivelor adminis-traţiei fiscale".