TEAMĂ DE CONSECINŢELE INFLAŢIEI Cotaţiile petrolului au pierdut 8% în două zile

Preţul futures al petrolului a continuat să scadă ieri, pe pieţele externe, după declinul puternic din ziua anterioară, pe fondul temerilor investitorilor legate de cererea din domeniu, ca urmare a efectelor inflaţiei ridicate asupra economiei. "Sănătatea" economiei globale este în atenţia pieţelor lumii într-un moment în care sunt anticipate creşteri agresive ale dobânzilor de către băncile centrale. Totodată, noile restricţii impuse în China, din cauza politicii "zero Covid", ridică semne de întrebare cu privire la viitorul celei de-a doua mari economii mondiale.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna octombrie a coborât cu 3,4% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 95,90 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în octombrie a scăzut cu 2,8%, la 89,11 dolari barilul la ora locală 08.32. Marţi, preţurile ţiţeiului au scăzut cu peste 5%.

Amintim că preţul ţiţeiului Brent s-a apropiat de nivelul maxim istoric de 147 de dolari pe baril în martie, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a alimentat temerile privind aprovizionarea. Preţurile au scăzut de atunci şi au ajuns la nivelul minim al ultimelor şase luni. Fluctuaţiile de preţ observate pe piaţa ţiţeiului de la începutul conflictului din Ucraina au zguduit fondurile speculative şi au redus tranzacţiile din domeniu.

Tamas Varga, analist la PVM Oil Associates, afirmă citat de Reuters: "Cele mai recente semne de slăbire a creşterii economice sunt scăderea activităţii fabricilor din China, în august, şi o expansiune mai lentă decât se aştepta a sectorului de servicii din ţara asiatică. În plus, se aşteaptă ca atât Fed (n.r. banca centrală a SUA), cât şi Banca Centrală Europeană să majoreze semnificativ ratele dobânzilor în septembrie, probabil cu până la 0,75%, iar toate acestea îi fac pe investitorii în acţiuni să alerge spre ieşirea de pe burse. Pe piaţa petrolului se întâmplă acelaşi lucru, cel puţin pentru moment".

Activitatea fabricilor din China a continuat să scadă în august, deoarece noile infecţii cu Covid, cele mai severe valuri de căldură din ultimele decenii şi un sector imobiliar aflat în criză au afectat producţia, sugerând că economia ţării va avea probleme. Unele dintre cele mai mari oraşe din China, de la Shenzhen la Dalian, impun noi măsuri de lockdown şi închid afaceri pentru reducerea focarelor de Covid-19, într-un moment în care a doua mare economie a lumii înregistrează deja o creştere slabă.

• API: Scad stocurile de benzină din SUA, însă cresc cele de ţiţei

Datele Institutului American al Petrolului (API) au arătat recent că stocurile de benzină din SUA au scăzut cu aproximativ 3,4 milioane de barili în săptămâna încheiată la data de 26 august, în timp ce stocurile de produse petroliere distilate, care includ motorina şi combustibilul pentru avioane, s-au diminuat cu aproximativ 1,7 milioane de barili. Reducerea stocurilor de benzină a fost aproape triplă faţă de scăderea de 1,2 milioane de barili la care se aşteptau analiştii, iar pentru stocurile de distilate anticipau la o diminuare cu aproximativ un milion de barili.

Cu toate acestea, datele API au arătat că stocurile de ţiţei au crescut cu aproximativ 593.000 de barili în săptămâna 22-26 august, în timp ce analiştii preconizau un minus de aproximativ 1,5 milioane de barili.

• Reuniune OPEC+ în 5 septembrie

Următoarea reuniune a OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi alţi aliaţi ai cartelului) este programată să aibă loc în 5 septembrie. Recent, Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC, a adus în atenţie posibilitatea reducerii producţiei, pe fondul volatilităţii de pe piaţa de profil.

Secretarul general al OPEC, Haitham al-Ghais, care şi-a preluat mandatul la 1 august, declara luna trecută că scăderea recentă a preţului futures al petrolului reflectă temerile legate de încetinirea economiei globale. Domnia sa a precizat: "Există multă frică. Sunt multe speculaţii şi anxietate, ceea ce determină scăderea preţurilor. Pe piaţa fizică, însă, vedem lucrurile mult diferit. Cererea este încă robustă. Încă suntem foarte optimişti cu privire la cererea pentru restul anului curent şi anticipăm creşterea acesteia".

La reuniunea anterioară, OPEC+ a decis ca, din septembrie, să îşi majoreze producţia de petrol cu numai 100.000 de barili pe zi.

• Estimări de preţ modificate în jos

În ultima vreme, mai multe bănci de investiţii şi-au modificat în sens negativ previziunile pentru cotaţiile petrolului, având în vedere scăderea anticipată a economiilor, respectiv o potenţială cerere mai slabă de combustibili.

La începutul lunii august, banca americană Goldman Sachs şi-a revizuit prognoza pentru preţul petrolului Brent în trimestrul curent: 110 dolari pe baril, în scădere faţă de proiecţia anterioară de 140 de dolari pe baril. Goldman Sachs şi-a revizuit, de asemenea, prognoza pentru preţul petrolului Brent în ultimul trimestru: 125 de dolari pe baril, de la 130 de dolari pe baril, preconizat anterior. Cu toate acestea, proiecţia pentru 2023 a rămas neschimbată la 125 de dolari pe baril.

Banca britanică Barclays şi-a redus estimarea privind preţul mediu al petrolului Brent la 103 dolari pe baril pentru anul acesta şi anul viitor, în scădere de la 111 dolari pe baril, cât anticipa anterior. Barclays şi-a redus, de asemenea, estimarea pentru petrolul american WTI, pe termen scurt: mai puţin cu 8 dolari faţă de previziunea anterioară: 99 dolari pe baril atât în 2022, cât şi în 2023.

Potrivit analiştilor Citigroup, odată ce cotaţia ţiţeiului scade sub 90 de dolari/baril, un declin mai mare se întrezăreşte la orizont.