Trei motive pentru care ţări din întreaga lume vor să renunţe la dolar

Dolarul a fost moneda de rezervă a lumii începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, dar climatul politic şi economic actual îi diluează încet supremaţia, scrie Business Insider.

Conform Fondului Monetar Internaţional, aproape 60% din rezervele internaţionale sunt deţinute în active denominate în moneda americană, dolarul fiind şi cea mai utilizată monedă pentru comerţul internaţional. Dar, sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei au făcut ca anumite ţări să îşi ia măsuri de protecţie privind potenţialele consecinţe.

Brazilia, Argentina, Bangladesh şi India, au în vedere monede de rezervă şi active - precum yuan-ul chinezesc şi Bitcoin - pentru tranzacţii şi plăţi. De altfel, chiar dacă mediul macro-geopolitic actual îndeamnă ţările să caute alternative la moneda americană, discuţia legată de dedolarizare nu este nouă, revenind în prim plan în mod constant odată la câţiva ani, cel puţin din 1970. Influenţa prea mare a politicii monetare a SUA asupra restului lumii, povara unui dolar puternic asupra ţărilor emergente şi diversificarea comerţului global şi a cererii de petrol reprezintă trei motive pentru care ţări din întreaga lume încearcă să se îndepărteze de dolar, conform Business Insider.

Politica monetară a Statelor Unite are o influenţă prea mare asupra restului lumii

Deoarece sunt emitentul monedei de rezervă a lumii, dolarul dominând şi comerţul internaţional şi sistemele de plăţi, Statele Unite au o influenţă uriaşă asupra economiei mondiale, conform unui raport din luna mai a think tank-ului Wilson Center.

Această poziţie a oferit SUA ceea ce Valery Giscard d'Estaing, preşedintele Franţei din 1974 până în 1981, a numit un "privilegiu exorbitant". O faţetă a acestui privilegiu este că, Statele Unite ar putea să nu intre în criză dacă nu reuşesc să îşi plătească datoria atunci când valoarea dolarului scade brusc, deoarece Washingtonul poate pur şi simplu să emită mai mulţi bani.

De asemenea, acest lucru înseamnă că ţările din întreaga lume trebuie să urmărească îndeaproape politicile economice şi monetare ale SUA pentru a evita, pe cât posibil, propagarea unor probleme din Statele Unite asupra economiilor lor. Anumite ţări, inclusiv India, au spus că s-au săturat de politicile monetare ale SUA care le ţin ostatice - mergând până la a spune că Statele Unite au fost un emitent iresponsabil pentru moneda de rezervă a lumii.

De altfel, un grup de lucru de la Banca Rezervelor Indiei face eforturi pentru utilizarea rupiei în comerţul internaţional, poziţie în concordanţă cu viziunea primului ministru indian, Narendra Modi.

Dolarul puternic devine prea scump pentru ţările emergente

Întărirea dolarului faţă de majoritatea monedelor lumii face importurile mult mai scumpe pentru ţările emergente.

De pildă în Argentina, presiunea politică şi scăderea exporturilor au contribuit la reducerea rezervelor în dolari americani ale ţării, făcând presiuni asupra peso-ului argentinian care, la rândul său, a alimentat inflaţia. Astfel că, Argentina a început să plătească pentru importurile din China folosind yuani în loc de dolari americani, după cum a declarat la mijlocul săptămânii trecute ministrul economiei ţării, conform Reuters.

"Un dolar mai puternic i-ar slăbi rolul de monedă de rezervă", au scris economiştii de la Allianz, într-un raport din 29 iunie, potrivit Business Insider. "Dacă accesul la dolar devine mai scump, debitorii vor căuta alternative".

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a fost unul dintre cei mai vocali susţinători ai creării unor monede alternative de decontare în comerţul internaţional, mergând până la a pleda ca Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud să se îndepărteze de dolarul american.

Comerţul global şi cererea de petrol se diversifică, ceea ce pune petrodolarul în pericol

Un motiv cheie pentru care dolarul a devenit moneda de rezervă a lumii este că ţările din Orientul Mijlociu folosesc moneda americană pentru tranzacţiile cu petrol.

Aranjamentul a fost oficializat în 1945, când Arabia Saudită şi Statele Unite au ajuns la un acord istoric prin care saudiţii urmau să-şi vândă petrolul cătte SUA folosind doar dolarul. În schimb, Arabia Saudită urma să-şi reinvestească rezervele excedentare în dolari în titluri de stat şi companii americane. Prin aranjament, Statele Unite garantau securitatea Arabiei Saudite.

Dar ulterior, odată cu dezvoltarea industriei ţiţeiului de şist, SUA a devenit independentă energetic şi exportator net de petrol.

"Schimbarea structurală din piaţa petrolului, determinată de revoluţia petrolului de şist, poate afecta, în mod paradoxal, rolul dolarului ca monedă de rezervă globală, deoarece exportatorii de petrol, care joacă un rol crucial pentru statutul monedei americane, ar trebui să se reorienteze către alte ţări şi monedele lor", au scris economiştii de la Allianz.

Dar, nu este vorba numai despre petrol.

Relaţia dintre SUA şi Arabia Saudită s-a complicat în ultimii ani, după ce fostul preşedinte Donald Trump s-a plâns că saudiţii nu plăteau Statelor Unite un preţ corect pentru apărare, sau când actualul preşedinte Joe Biden l-a respins pe prinţul moştenitor Mohammed bin Salman din cauza uciderii jurnalistului Khashoggi de la Washington Post.

"Astfel de tensiuni, apărute pe fundalul revoluţiei energetice a combustibililor de şist, ridică posibilitatea ca Arabia Saudită să renunţe într-o zi la denominarea preţului petrolului în dolari americani", este de părere Sarah Miller, editor la Energy Intelligence, conform Business Insider.