UE AVERTIZEAZĂ Deficit bugetar excesiv (populismul rezistă)

Ţara noastră va intra, inevitabil, în procedura de deficit excesiv, cel mai devreme în luna martie, a avertizat ministrul demis al Finanţelor, Florin Cîţu, care a menţionat, în cadrul unei emisiuni televizate, că autorităţile noastre au o comunicare permanentă pe subiect cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE): "Discuţiile sunt cu Comisia Europeană. (...) Şi da, România va intra în procedura de deficit excesiv. Încă un cadou lăsat României de cei de la PSD: procedura de deficit excesiv. Nu putem să evităm acest lucru, dar ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară. Ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar în acelaşi timp nu vrem să influenţăm negativ economia".

Oficialul a spus, luni seara, citat de Agerpres: "Decizia de a declanşa procedura de deficit excesiv pentru Româ­nia aparţine Comisiei Europene. Vom vedea când vor lua această decizie. Dar informaţii în ceea ce priveşte execuţia bugetară pe ESA, pe cash, le transmitem de fiecare dată când ni le cer.

Avem o comunicare permanentă pe această temă cu CE, vom vedea când aceasta va dori să ia decizia de declanşare a procedurii de deficit excesiv. Cel mai devreme este în martie, dar poate să fie şi în mai, depinde de Comisia Europeană".

Amintim că deficitul bugetar înregistrat anul trecut de ţara noastră se ridică la 4,6%, de la 2,8% în 2018, execuţia bugetului general consolidat pe 2019 încheindu-se cu un deficit de 48,3 miliarde lei, după cum arată datele MFP.

Ziarul BURSA a scris încă de la jumătatea lunii decembrie, citând analiştii din piaţă, că deschiderea procedurii de deficit excesiv de către Uniunea Europeană la adresa ţării noastre este iminentă. La acea vreme, Ionuţ Dumitru, fostul şef al Consiliului Fiscal, ne-a transmis: "Se poa­te întâmpla oricând, mai ales că anul acesta (n.r. 2019) avem o creştere masivă, de peste 4%, iar proiectele de buget de anul viitor prevăd un deficit de peste 3%. Anul viitor va fi foarte greu, dar din 2021 ar trebui să facem eforturi să aducem deficitul sub 3%".

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, a adăugat că, cel mai probabil, timp de doi-trei ani se va încerca aducerea deficitului bugetar la un nivel mai mic de 3%. Domnia sa ne-a explicat, în decembrie: "Anul acesta (n.r. în 2019) probabil că vom avea un deficit de circa 4,5%, nivel ce declanşează procedura de deficit excesiv al UE. Trebuie luate măsuri pentru a duce deficitul măcar la sub 3%. În acest sens, avem nevoie de o politică fiscală anti-ciclică, dar va fi extrem de greu de dus la îndeplinire, după ce am avut o politică pro-ciclică timp de mai mulţi ani".

Primele măsuri care ar trebui adoptate pe termen scurt în cadrul unei politici anti-ciclice ar fi reducerea cheltuielilor. Pe termen lung, ar trebui cres­cute veniturile, însă acest lucru este destul de greu de realizat, pentru că este nevoie de informatizarea ANAF, iar procesul va dura cel puţin un an, ne-a mai spus Adrian Codirlaşu.

Potrivit domniei sale, după declanşarea procedurii de deficit excesiv, prima măsură pe care ar trebui să o luăm este reducerea deficitului şi furnizarea unui plan către Comisia Europeană. În funcţie de cât de credibil va fi acest plan, CE poate lua sau nu măsuri împotriva României. În caz extrem, se poate ajunge până la tăierea fondurilor europene, avertizează domnul Codirlaşu.

În cazul în care politica fiscală viitoare va fi sustenabilă, bazată pe măsuri concrete, atunci nu vom asista la o retrogradare a ratingului suveran al ţării, subliniază Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Oficialul băncii centrale a declarat, la finalul anului trecut: "Opinăm că o corecţie graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu anul 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macro cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar".

Reprezentantul BNR a precizat: "România înregistrează cel mai ridicat nivel al deficitelor bugetar şi de cont curent din UE. Contrar evoluţiilor din România, celelalte ţări din regiune au înregistrat o perioadă de consolidare fiscală în ultimii trei ani, Bulgaria şi Cehia înregistrând surplus bugetar. În acest context, este important să reiterăm faptul că, la nivel naţional, se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecţii în privinţa politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung".

Deficitul bugetar de 4,6% înregis­trat anul trecut a crescut cu 1,8 puncte procentuale faţă de cel din 2018, de 2,8% din PIB.

Strategia fiscal bugetară, publicată în luna decembrie 2019, menţionează că planificarea bugetară pe acest an şi estimările pentru 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA la 3,58% în 2020, urmând ca acesta să ajungă la 2,77% în anul 2022 şi încadrându-se, astfel, în prevederile regulamentelor europene.