UE pregăteşte terenul pentru sprijinirea Greciei

Miniştrii finanţelor din zona euro au pregătit o strategie pentru acordarea unui sprijin financiar Greciei, dacă va fi nevoie, urmărind astfel să evite răspândirea crizei datoriilor în regiune.

Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a declarat, la Bruxelles: "Am clarificat termenii tehnici care ne vor permite să luăm măsuri coordonate, uşor de pus în practică atunci când va fi nevoie".

Mecanismul de asistenţă financiară implică acordarea de împrumuturi bilaterale, fără garanţii. Miniştrii de finanţe din zona euro nu au furnizat informaţii legate de valoarea împrumuturilor, precizând doar că ratele dobânzilor diferă de media regiunii. Mecanismul va fi activat în cazul în care Grecia nu poate atrage finanţare de pe piaţă.

Obiectivul facilităţii este asigurarea stabilităţii financiare a întregii zone euro.

Jean-Claude Juncker a mai spus că Grecia nu va avea nevoie să apeleze la fondurile de urgenţă ce vor fi puse la dispoziţie de statele din zona euro, care se negociază acum.

"Ceea ce se va întâmpla dacă va fi necesar, şi încă suntem convinşi că nu va fi necesar, este că vom ajunge la un acord în zona euro pentru a oferi sprijin bilateral într-o formă coordonată. Autorităţile elene nu au solicitat niciun fel de ajutor financiar de la alte state membre ale zonei euro", a afirmat Juncker.

Potrivit spuselor sale, "mai sunt câteva chestiuni tehnice care trebuie reglementate, ceea ce se va întâmpla în următoarele săptămâni. Este foarte important să subliniez că noi nu vom adopta acest act juridic, deoarece este de competenţa Consiliului European".

Guvernul elen, condus de premierul George Papandreou, trebuie să împrumute 53 de miliarde de euro în acest an, echivalentul a 20% din Produsul Intern Brut al ţării, pentru acoperirea deficitului şi refinanţarea datoriilor existente.

Recent, Grecia a anunţat un pachet suplimentar de măsuri de austeritate, care va genera venituri bugetare de 4,8 miliarde de euro. Printre măsurile adoptate de Executivul de la Atena se numără majorarea taxei pe valoarea adăugată (21%, de la 19%), reducerea cu 30% a primelor în sectorul public, majorarea accizelor la combustibil, tutun şi alcool, şi îngheţarea pensiilor de stat.