UE vrea să îşi reducă achiziţiile de gaze ruseşti cu două treimi până la sfârşitul acestui an

Uniunea Europeană a prezentat marţi un nou plan de reducere a dependenţei sale de energia rusă, pe fondul invaziei Ucrainei de către Moscova, al preţurilor în creştere vertiginoasă şi al unui potenţial embargou al ţiţeiului rusesc, informează news.ro.

Comisia Europeană, braţul executiv al UE, doreşte să înceteze cumpărarea de combustibili fosili din Rusia înainte de 2030 şi a prezentat un nou angajament de a-şi reduce achiziţiile de gaze ruseşti cu două treimi înainte de sfârşitul anului.

Acest lucru ar fi realizat prin diversificarea furnizorilor săi, creşterea producţiei de hidrogen din surse regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodării, a declarat marţi Comisia, într-un comunicat.

Blocul de 27 de membri a fost aspru criticat pentru că depinde prea mult de Rusia pentru energia necesară, în special în urma atacului neprovocat al Moscovei asupra Ucrainei.

În 2021, UE a importat din Rusia aproximativ 45% din necesarul său de gaze, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

În 2020, importurile de petrol din Rusia au reprezentat aproximativ 25% din achiziţiile de ţiţei ale blocului, potrivit biroului de statistică al regiunii.

"Am putea elimina treptat cel puţin 155 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce este echivalent cu volumul importat din Rusia în 2021.

Aproape două treimi din această reducere poate fi realizată într-un an, punând capăt dependenţei excesive a UE de un singur furnizor", a spus Comisia.

UE spune că este pregătită dacă Rusia decide să întrerupă livrările sale gaze.

Ca parte a planului actualizat, comisia doreşte ca naţiunile UE să-şi umple depoziteşe de gaze la un nivel de cel puţin 90%, începând cu 1 octombrie în fiecare an.

În plus, instituţia a adăugat că regulile privind ajutorul de stat ar putea fi relaxate pentru a sprijini companiile care se confruntă cu preţuri mari la energie.

"Trebuie să acţionăm acum pentru a atenua impactul creşterii preţurilor energiei, a ne diversifica furnizorii de gaze pentru iarna viitoare şi pentru a accelera tranziţia către energie curată", a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, într-o declaraţie, pe baza comentariilor făcute de comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson, la CNBC, săptămâna trecută.

Discuţiile despre dependenţa energetică au loc în timp ce presiunea creşte asupra UE pentru a interzice importurile de petrol şi gaze naturale ruseşti.

Preşedintele american Joe Biden a confirmat marţi că Statele Unite interzic importurile de petrol, gaze şi cărbune din Rusia.

Cu toate acestea, multe ţări din UE, în special Germania, sunt îngrijorate că dacă ar lua o măssură similară ar provoca o problemă economică acută.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că, în prezent, aprovizionarea cu energie în Europa "nu poate fi asigurată în niciun alt mod".

Purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs, a declarat luni, pe Twitter, că Budapesta nu va sprijini "nicio măsură care ar pune în pericol securitatea energetică a Ungariei".

Vorbind marţi cu Steve Sedgwick, de la CNBC, Edgars Rinkevics, ministrul de Externe al Letoniei, a spus că critica la adresa UE pentru că depinde prea mult de energia rusă "este justificată".

"Acum rectificăm tot ce putem", a spus el.

Un oficial al UE, care nu a dorit să fie numit din cauza caracterului sensibil al discuţiei, a declarat luni, pentru CNBC, că în prezent nu există un acord între cele 27 de naţiuni cu privire la sancţiunile energetice împotriva Rusiei. Dar, a spus sursa, aceasta va deveni în cele din urmă o măsură pe care o vor lua guvernele naţionale, ceea ce înseamnă că diferite capitale ale UE ar putea lua decizii proprii, fără a fi nevoite să se bazeze pe unanimitatea întregului bloc.

Liderii UE sunt aşteptaţi să dezbată cum să devină mai independenţi de energia rusă, precum şi eventuale sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, joi, când se vor reuni la un summit în Franţa.