Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat un acord stand-by, cu o durată de doi ani, în valoare de 367 milioane de dolari pentru ţara noastră. Însă, avînd în vedere că autorităţile române tratează acordul ca fiind de supraveghere preventivă ("precaution"), acestea nu intenţionează să efectueze trageri.
Acordul stand-by anterior dintre ţara noastră şi FMI în valoare de aproximativ 440 milioane dolari a expirat la 15 octombrie anul trecut. La data de 12 aprilie 2004, Board-ul FMI a analizat experienţa României prin prisma programelor sprijinite de Fond de la începutul anilor 1990, pe baza noilor reglementări de evaluare a ţărilor membre angajate pe termen lung în programe cu FMI. La sfîrşitul întîlnirii Board-ului, Anne Krueger, Prim Director General Adjunct şi Preşedinte în funcţie, a declarat că "politicile macroeconomice sănătoase şi progresul înregistrat în cadrul reformelor structurale au contribuit la continuarea procesului de dezinflaţie şi creştere economică robustă în anul 2003". Programul autorităţilor are ca obiectiv întărirea poziţiei contului curent extern, reducerea în continuare a inflaţiei, susţinerea creşterii rapide a PIB şi pregătirea economiei pentru integrarea în Uniunea Europeană. Doamna Anne Krueger a adăugat că "programul pune accent pe continuarea politicilor macroeconomice prudente şi a progresului reformelor structurale ample".
În viitor, politicile de stabilizare pe care le vor aplica autorităţile constau în reducerea deficitului bugetului de stat, creşterea preţurilor la energie şi controlul asupra salariilor pentru întărirea poziţiei financiare a întreprinderilor de stat. De asemenea, vor aplica măsuri menite să limiteze creşterea creditului. În opinia oficialilor FMI, controlul asupra salariilor din companiile de stat şi o politică prudentă privind salariul minim vor contribui la menţinerea creşterii salariale la nivel naţional în conformitate cu creşterea productivităţii. Totuşi, reformele de succes în domeniul TVA şi impozitul pe profit ar putea fi puse în pericol prin introducerea excepţiilor, care ar putea crea noi distorsiuni şi submina administraţia fiscală.
Doamna Krueger consideră că procedurile şi reglementările din domeniul supravegherii au fost întărite pentru a diminua riscurile generate de creşterea rapidă a creditului către populaţie, autorităţile fiind pregătite să adopte măsuri suplimentare în cazul în care ar fi necesar. Dar, Guvernul se confruntă cu probleme vechi privind arieratele fiscale şi neplata facturilor la utilităţi de către întreprinderile de stat mari generatoare de pierderi. Cele mai mari societăţi producătoare de pierderi vor fi redimensionate, iar autorităţile vor trebui să sprijine angajaţii disponibilizaţi în vederea participării la cursuri de reorientare profesională şi găsirea unor noi locuri de muncă.