Un referendum inutil

Chiar nu înţeleg care este planul actualului Preşedinte. A convocat un referendum. Foarte bine, este dreptul său. Dar nici până în acest moment nu ştiu care sunt întrebările de la referendum. Se pare că ar fi ceva despre ordonanţele de urgenţă. Dar care e formularea exactă, asta nu ştiu. Ştie cineva?... Timp nu mai este prea mult până în ziua votului, iar formularea exactă este esenţială.

Cea mai mare problemă este însă chiar convocarea acestui referendum. Socialiştii au schimbat legea şi au scăzut pragul de validare la 30 la sută. Las la o parte acum legitimitatea acestei schimbări. Problema este că Klaus Iohannis a suprapus acest referendum cu alegerile europarlamentare. Care aduc foarte puţină lume la vot.

Traian Băsescu a chemat şi el alegătorii la urne, iar referendumul des-pre reducerea numărului de parlamentari şi Parlament unicameral a fost validat. Asta în condiţiile în care prezenţa minimă cerută atunci prin lege era de 50 la sută plus unu. La vremea respectivă, părea un prag aproape imposibil de atins. Şi totuşi a fost. Însă, Traian Băsescu a suprapus acest referendum cu alegerile prezidenţiale, în care tot el era unul dintre candidaţi. Furtuna perfectă.

Klaus Iohannis a aşteptat doi ani. La începutul anului 2017, societatea românească era mobilizată. Sute de mii de oameni erau în stradă. Atunci, Preşedintele a informat Parlamentul cu privire la această consultare. După care... tăcere. Atunci era un moment bun. Însă Klaus Iohannis l-a ratat.

A revenit acum, la alegerile europarlamentare. Însă acest fel de alegeri scoate din casă, în medie, cam de două ori mai puţini alegători. Doar o minune ar face ca participarea să treacă de 30 de sută.

În politică, norocul ţi-l faci singur. Dacă tot a suprapus referendumul cu nişte alegeri anoste, Klaus Iohannis ar fi trebuit să facă ceva pentru a le învigora. Partidele din tabăra prezidenţială - PNL şi USR/PLUS - la rândul lor, puteau face mai mult. Formal, şi-au declarat susţinerea pentru referendum, însă practic vorbind, nu au făcut mai nimic. Nu au lansat idei, nu au vorbitori buni. Alegătorii ce motiv ar avea să fie entuziasmaţi de acest referendum?

Aş vrea să fiu bine înţeles. Sunt absolut că tema Justiţiei este fundamentală pentru România. Doar un orb nu vede că regimul Dragnea 3 guvernează în favoarea Mafiei.

Însă acest referendum este prost gândit de actualul Preşedinte. Să spunem că va fi validat. Atunci ce?... Să nu uităm că mai există un referendum, cel din 2009, care deşi validat, a fost uitat prin sertarele Parlamentului. Asta cu complicitatea unora dintre politicienii actualului PNL, partidul prezidenţial. Aşadar, Klaus Iohannis se aşteaptă ca eu să vin la vot în condiţiile în care referendumul din 2009, la care am votat, a fost aruncat la coş. Care e logica acestei afaceri?

Impresia mea este că Klaus Iohannis agită tema Justiţiei doar pentru că îi este de folos în campania prezidenţială. În rest, nu pare să se fi agitat prea mult. Să nu uităm că tot Klaus Iohannis a numit-o Prim-ministru pe Viorica Dăncilă, marioneta infractorului Liviu Nicolae Drag-nea. Cu toate că mulţi i-au atras atenţia că astfel face jocul PSD-ului.

Unii dintre dumneavoastră vor răs-punde, poate, că referendumul are, totuşi, o utilitate. Şi că veţi merge la vot. Respect această opinie. La prima vedere, pare una raţională. Socialiştii trebuie să primească un mesaj dur din partea alegătorilor.

Dar este acest referendum mijlocul potrivit? Klaus Iohannis pare să nu fi cântărit riscurile. Ce va face dacă referendumul nu va fi validat? Asta se va întâmpla, pun pariu că aşa va fi. Şi atunci? Socialiştii vor spune că tema Justiţiei nu e importantă şi că Preşedintele nu este popular.

Mă întreb uneori dacă actualul Preşedinte are consilieri. Doar pe hârtie, probabil. Dacă ar fi avut, i-ar fi spus că strategia socialiştilor a fost, de doi ani încoace, aceea de a de-politiza "reforma" Justiţiei. Distrugerea statului de drept a fost făcută prin măsuri administrative, umblându-se, în fiecare zi, la reglajele milimetrice ale aparatului judiciar. Cumulativ, efectele au fost devastatoare.

În acest timp, PSD a insistat că nu e vorba de măsuri cu semnificaţie politică. Desigur că asta e o ipocrizie. Dar au mizat pe faptul că publicul nu înţelege, de fapt, ce se întâmplă. Câtă lume pricepe, spre exemplu, adevărata miză a "completelor specializate"?

Klaus Iohannis, prost sfătuit şi şovăitor, a căzut în capcana întinsă de PSD. Socialiştii ştiau bine cu cine au de-a face. L-au provocat să pună mâna pe un baros din burete şi să iasă în piaţa publică.

Referendumul ar fi fost util şi eficient acum doi ani. Odată ce fereastra de oportunitate s-a închis, actualul Preşedinte trebuia să caute alte căi. Spre exemplu, să insiste să trimită un nou judecător la Curtea Constituţională pe mandatul care este în prezent blocat abuziv. Sau să fi refuzat să o demită pe Laura Codruta Kovesi. Etc. Dar asta ar fi însemnat să se lupte cu socialiştii, ceea ce ar fi fost un efort prea mare.