Ungaria cere Comisiei Europene să-i deblocheze PNRR-ul pentru a o ajuta în criza refugiaţilor ucraineni

Premierul ungar Viktor Orban a cerut Comisiei Europene să-i deblocheze fondurile ce revin Ungariei în cadrul planului european de redresare post-pandemie, inclusiv partea de împrumuturi pe care până în prezent nu intenţiona să o acceseze, transmite astăzi Reuters, citată de Agerpres.

Într-o scrisoare adresată pe 18 martie preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Viktor Orban menţionează că intenţionează să folosească această parte de împrumuturi - pe care o va include în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) - pentru activităţi umanitare, apărare, controlul graniţelor şi alte acţiuni legate de gestionarea crizei umanitare după invazia rusă în Ucraina.

Ungaria a primit până în prezent peste 450.000 de refugiaţi din Ucraina şi ''responsabilitatea comună'' a statelor UE este esenţială în gestionarea acestei crize, remarcă premierul ungar în scrisoarea adresată Comisiei Europene. ''În acest scop, Ungaria nu cere decât un acces imediat şi efectiv la fondurile europene care îi sunt alocate şi să le poată folosi în mod flexibil pentru destinaţiile cele mai adecvate în gestionarea crizei'', subliniază Viktor Orban, care la alegerile legislative din 3 aprilie se va confrunta cu un front unit al opoziţiei.

Premierul ungar precizează că în final guvernul său a decis să solicite şi partea de împrumuturi din PNRR, circa 9 miliarde de euro, după ce hotărâse să acceseze numai componenta de granturi din planul european de redresare post-pandemie.

Conduse de guverne conservatoare, Polonia şi Ungaria sunt criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional. Din aceste motive, Comisia Europeană nu le-a a aprobat încă PNRR-urile.

Mai mult, Comisia Europeană a adoptat la începutul lunii martie orientările ce cuprind condiţiile în care va putea suspenda fondurile europene ale statelor UE despre care consideră că încalcă statul de drept, vizate fiind de asemenea cele două ţări, care în replică acuză instituţiile europene că practică standarde duble şi că-şi atribuie competenţe ce nu sunt prevăzute în tratatele UE.