UNHCR face apel la acţiuni colective; Numărul strămutărilor forţate atinge un nou record în 2022

Creşterea strămutărilor, în comparaţie cu numărul celor de anul trecut, a fost determinată de războiul din Ucraina, de revizuirea estimărilor făcute în ceea ce priveşte refugiaţii afgani, dar şi de continuarea luptelor în special în Sudan şi a dus, în final, la existenţa unui număr total de 110 milioane de oameni dezrădăcinaţi.

Războiul pe scară largă din Ucraina, conflictele în desfăşurare în alte părţi ale lumii şi tulburările cauzate de schimbările climatice au determinat un număr ridicat de oameni, mai mulţi ca niciodată, să fie dezrădăcinaţi din casele lor în ultimul an, accentuând astfel necesitatea unei acţiuni colective imediate pentru a atenua cauzele şi impactul strămutării, a anunţat astăzi UNHCR, Agenţia ONU pentru Refugiaţi.

Raportul anual al UNHCR, Tendinţe Globale privind strămutările forţate 2022 (Global Trends in Forced Displacement 2022), a relevat că, până la sfârşitul anului 2022, numărul persoanelor strămutate din cauza războiului, persecuţiei, violenţei şi abuzurilor împotriva drepturilor omului se ridică la cifra record de 108,4 milioane de persoane, cu 19,1 milioane de persoane mai mult decât în anul precedent, ceea ce reprezintă cea mai mare creştere înregistrată vreodată.

Traiectoria ascendentă a deplasărilor forţate la nivel mondial nu a dat niciun semn de încetinire în 2023, deoarece izbucnirea conflictului din Sudan a declanşat noi plecări, împingând numărul totalul al strămutărilor la nivel global la aproximativ 110 milioane de persoane până în luna mai a anului 2023.

"Aceste cifre ne arată că unii oameni recurg mult prea uşor declanşarea de conflicte şi găsesc mult prea greu soluţii. Consecinţa acestor acţiuni este devastarea, strămutarea şi angoasa prin care trec milioane de oameni care au fost smulşi cu forţa din casele lor", a declarat Înaltul Reprezentant al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

Din totalul global de 110 milioane de persoane, 35,3 milioane sunt refugiaţi, adică oameni care au traversat o graniţă internaţională, cu scopul de a găsi un spaţiu sigur, în timp ce o parte mai mare - 58%, reprezentând 62,5 milioane de persoane - au fost strămutate în interiorul ţării de origine din cauza conflictelor şi a violenţei.

Războiul din Ucraina a fost principalul factor de strămutare în 2022. Numărul de refugiaţi din Ucraina a crescut vertiginos de la 27 300 la sfârşitul anului 2021 la 5,7 milioane la sfârşitul anului 2022 - reprezentând cea mai rapidă creştere a numărului de refugiaţi de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până în prezent. De asemenea, estimările privind numărul de refugiaţi din Afganistan au fost mult mai mari la sfârşitul anului 2022, cauza estimărilor revizuite vizând afganii găzduiţi în Iran, mulţi dintre aceştia sosind aici încă din anii precedenţi. În mod similar, raportul a reflectat revizuiri în ceea ce priveşte creşterea numărului de venezueleni din Columbia şi Peru, clasificaţi, în cea mai mare parte, ca "alte persoane care au nevoie de protecţie internaţională" şi găzduiţi în aceste ţări.

Cifrele au confirmat, de asemenea, că, indiferent dacă sunt măsurate în funcţie de mijloacele economice sau luând în considerare rata populaţiei, ţările cu venituri mici şi mijlocii - şi nu statele bogate - sunt cele care găzduiesc cele mai multe persoane strămutate. Cele 46 de ţări cel mai puţin dezvoltate reprezintă mai puţin de 1,3% din produsul intern brut mondial, însă găzduiesc mai mult de 20% din totalul persoanelor refugiate.

Finanţarea dedicată numeroaselor operaţiuni dar şi sprijinirii statelor gazdă, este insuficientă în raport cu nevoile exprimate anul trecut: în 2023 creşterea finanţărilor este în continuare lentă iar cerinţele cresc.

"Oamenii din întreaga lume continuă să dea dovadă de o extraordinară ospitalitate faţă de refugiaţi, în timp ce le oferă protecţie şi ajutor sporit celor aflaţi în dificultate." Grandi a adăugat că "este în continuare nevoie de sprijin internaţional şi de o împărţire mai echitabilă a responsabilităţilor, în special cu ţările care găzduiesc cele mai multe dintre persoanele strămutate din lume."

"Mai presus de toate, este nevoie de o acţiune mai intensă pentru a pune capăt conflictelor şi pentru a înlătura diversele obstacole din calea păcii, astfel încât refugiaţii să aibă opţiunea viabilă de a se întoarce acasă în mod voluntar, în siguranţă şi cu demnitate."

În timp ce cifra totală a persoanelor strămutate a continuat să crească, raportul Global Trends a mai arătat că cei care sunt forţaţi să fugă nu sunt condamnaţi la exil, ci mai degrabă au posibilitatea de a pleca, şi chiar aleg să se întoarcă acasă în mod voluntar şi în siguranţă. În 2022, peste 339.000 de refugiaţi s-au întors în 38 de ţări, şi, deşi această cifră a fost mai mică decât în anul precedent, au existat reîntoarceri voluntare semnificative în Sudanul de Sud, Siria, Camerun şi Coasta de Fildeş. În acelaşi timp, 5,7 milioane de persoane strămutate în interiorul graniţelor ţării de origine s-au întors acasă în 2022, în special în Etiopia, Myanmar, Siria, Mozambic şi Republica Democrată Congo.

Se estimează că la sfârşitul anului 2022, 4,4 milioane de oameni din întreaga lume erau apatrizi sau de naţionalitate nedeterminată, cu 2% mai mult decât la sfârşitul anului 2021.

Raportul Global Trends este lansat cu şase luni înainte de cea de-a doua ediţie a Forumului Mondial pentru Refugiaţi, o reuniune majoră ce are loc la Geneva şi care reuneşte o serie de actori din diverse domenii de activitate, pentru a găsi noi soluţii viabile şi pentru a consolida solidaritatea dintre persoanele forţate să fugă şi gazdele lor.