Statele membre ale UE şi eurodeputaţii s-au pus de acord luni seară asupra repartizării eforturilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe continent şi asupra posibilităţilor de a amâna sau de a schimba cotele de emisie între ţări, relatează AFP, potrivit Agerpres.
În timp ce COP27 este în plină desfăşurare, negociatorii Parlamentului European şi cele 27 de state au aprobat obiective constrângătoare de reduceri anuale de emisii pentru sectoare (transport rutier, încălzirea clădirilor, agricultură, mici instalaţii industriale) reprezentând circa 60% din emisiile totale ale UE.
Aceste obiective variază potrivit ţărilor, "în funcţie de PIB pe cap de locuitor şi de raportul cost-eficienţă": în orizontul lui 2030, ele merg de la o reducere de 10% (faţă de 1990) pentru Bulgaria, la o scădere de 50% pentru Danemarca, Germania, Finlanda sau Suedia. Franţa va trebui să opereze o reducere de 47,5%.
Pentru sectoarele implicate, UE ar trebui să-şi reducă în total emisiile cu 40% până în 2030.
Sectoarele care nu sunt vizate sunt deja acoperite de piaţa carbonului şi de alte reglementări: ambiţiosul plan privind clima al UE vizează reducerea tuturor emisiilor, în toate sectoarele adunate, de 55% până în 2030, în comparaţie cu 1990.
Eurodeputaţii şi statele membre au reluat fără modificări obiectivele pe ţară propuse de Comisia Europeană, însoţite de o traiectorie mai strictă, dar şi de relaxări.
"A fost găsit un echilibru între nevoia de flexibilitate a ţărilor, asigurând în acelaşi timp o tranziţie justă şi echitabilă din punct de vedere social, şi necesitatea de a nu compromite planul privind clima", se menţionează într-un comunicat al Parlamentului European.
Ţările care au dificultăţi în a-şi atinge obligaţiile vor putea cumpăra "cote" de emisii de la statele care se descurcă mai bine decât anticipau, în limita a 10% din cotele pentru 2021-2025, şi de 15% pentru 2026-2030. "Produsul acestor schimburi va trebui să fie alocat acţiunii climatice", precizează comunicatul.
La fel, statele pot "împrumuta" cote din anul următor pentru a le utiliza în anii în care emisiile sunt superioare plafonului anual alocat, în limita a 7,5% din cotele din 2021-2025, apoi de 5%.
În anii în care emisiile lor sunt mai scăzute, statele vor putea "economisi" o parte din cotele neutilizate pentru anul următor.
Acest acord "clarifică eforturile pe care trebuie să le facă fiecare stat şi garantează solidaritatea în modul în care Europa trebuie să-şi atingă obiectivele climatice", a subliniat Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
"Noile reguli acoperă lipsurile existente. Asta ne permite să ajungem la COP27 trimiţând un semnal clar: UE este serioasă în dorinţa ei de a fi lidera unei agende climatice eficiente la nivel mondial", şi-a exprimat satisfacţia eurodeputata din grupul PPE (dreapta), Jessica Polfjard, raportoarea textului.
ONG-ul de mediu CAN Europe critică însă "lacune" substanţiale şi "relaxările" care le permit statelor să scape de obligaţiile lor, cu atât mai mult cu cât regulile pentru verificarea respectării textului "sunt slabe".
"În final, dacă ţările utilizează toate flexibilităţile disponibile, acordul ar putea să nu aducă în realitate decât jumătate din nivelul reducerilor de emisii prevăzute", aceasta "în locul unei veritabile decarbonizări" a sectoarelor implicate, între care construcţiile, agriculturile şi colectarea deşeurilor, acuză ONG-ul într-un comunicat.