UPDATE CSM a dat aviz negativ proiectului de modificare a legilor Justiţiei

Actualizare 18:13 Tudorel Toader, după şedinţa CSM: O dezbatere cu final ştiut în care, pe alocuri, s-a folosit un limbaj dublu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, astăzi, după şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a dat aviz negativ proiectului de modificare a legilor justiţiei asumat de Parlament, că a fost o dezbatere cu final ştiut, în care, pe alocuri, a fost folosit un limbaj dublu.

Tudorel Toader a spus, potrivit news.ro: "A fost o dezbatere, nu aş spune neapărat tensionată, dar, din punctul meu de vedere, a fost o dezbatere cu final ştiut. Personal, eram convins că rezultul va fi acelaşi. O dezbatere în care pe alocuri s-a folosit limbaj dublu şi în care cineva, nu dau nume, s-a făcut că nu ştie sau nu înţelege un anumit lucru. Dezbaterea a avut loc în contextul în care o doamnă judecător membră CSM spunea că la avizul precedent votul s-a schimbat peste noapte - din unanimitate favorabil a devenit negativ. O dezbatere în care doamna judecător Gârbovan spunea despre mesaje primite de la CSM către instanţe, în sensul respingerii în bloc, o dezbatere în care altcineva a făcut afirmaţii despre subteranele unor decizii, unor mişcări".

Ministrul Justiţiei a subliniat că avizul CSM este consultativ, dar şi-a exprimat speranţa, "chiar convingerea", că membrii comisiei speciale vor lua în considerare unele dintre argumentele care vor însoţi acest aviz negativ.

Despre avizul CSM, Tudorel Toader a mai comentat: "E nevoie de schimbare, dar să nu se schimbe nimic. În numele independenţei justiţiei, nimeni nu a spus niciodată de ce un procuror să nu mai treacă direct judecător la Supremă, de ce un pensionat să fie reangajat, de ce să păstrezi locuinţe pe toată viaţa, de ce să promovezi după câţiva ani de zile până în vârful ierarhiei şi toate celelalte. Fondul problemei este aici".

Ministrul a precizat: "Nu poţi da un aviz negativ, nu poţi să te exprimi împotriva modificării legii pentru punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Nu poţi da un aviz negativ să respingi propunerile reţinute în proiect, propuneri pe care chiar CSM le făcuse în perioada prealabilă de consultare. Iniţiativa modificării legilor a venit chiar de la CSM, iniţial în 2015, apoi în 2016".

Întrebat ce le răspunde celor care susţin că, dacă se adoptă aceste legi, atunci sistemul judiciar va fi controlat politic, Toader a replicat: "De fiecare dată am cerut, am solicitat celor care au criticat să depăşească stadiul de a spune nu-mi place, nu vreau, nu sunt de acord, să depăşească stadiul de a spune soluţia asta nu e bună, încalcă independenţa justiţiei, să vină cu argumente, cu contraargumente, eventual şi cu o propunere mai bună decât ce a regăsit în proiect".

Întrebat în continuare care proiect este mai bun, al lui sau al fostului ministru Florin Iordache, Tudorel Toader a afirmat: "Orice proiect este perfectibil, chiar şi o lege e perfectibilă, orice lege e perfectibilă, după cum chiar şi Constituţia are anumite elemente care într-o eventuală revizuire trebuie modificate, revizuite".

În ceea ce priveşte definirea infracţiunii de abuz în serviciu, ministrul Justiţiei a spus: "Trebuie definit în acord cu decizia CCR, în acord cu directiva europeană, în acord cu istoricul, tradiţiile practicii penale din România. Am vorbit chiar şi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene despre abuzul în serviciu, vom primi un punct de vedere şi de la dânşii, dar câtă vreme la Ministerul Justiţiei nu s-a definitivat, eu n-am să vă spun conţinutul lui 297 aici, în faţa camerelor de luat vederi".

Pe de altă parte, Augustin Lazăr, procurorul general al României, a susţinut, la ieşirea de la CSM: "Nu suntem de acord cu propunerea care se referă la Inspecţia Judiciară şi la înfiinţarea unui Consiliu de Integritate, având indicii puternice că ar fi o instituţie neconstituţională. O altă prevedere contestată este cea privind numirile la vârful parchetelor, care ar fi absolut politizate. Mai sunt alte două propuneri de modificare care ar fi de natură să lezeze independenţa justiţiei".

(A.C.)

-----

Actualizare 16:25 Kovesi, la Viena: "Dacă va fi adoptată în Parlament, atunci legea privind statutul magistraţilor va afecta grav independenţa Justiţiei"

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, astăzi, la un eveniment organizat la Viena că, dacă va fi aprobată de Parlament în forma propusă, legea vizând statutul magistraţilor va afecta grav independenţa justiţiei şi va institui un control politic asupra activităţii procurorilor. Kovesi a mai spus că "cea mai mare provocare este acum păstrarea independenţei magistraţilor", potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Kovesi a fost invitată să participe la evenimentul cu tema "Analizarea principiilor de la Jakarta: întărirea independenţei şi eficienţei agenţiilor anticorupţie", organizat în cadrul celei de-a VII-a sesiuni a Conferinţei Statelor Părţi (COSP) la Convenţia ONU împotriva Corupţiei (UNCAC).

În comunicat se arată: "În faţa participanţilor - şefi ai autorităţilor anticorupţie, practicieni şi experţi anticorupţie din întreaga lume - procurorul-şef al DNA a rostit un discurs intitulat «Protejarea independenţei DNA: relevanţa principiilor de la Jakarta», în care a subliniat care au fost premisele esenţiale pentru obţinerea unor rezultate credibile şi reale în lupta cu corupţia: independenţa sistemului judiciar, o structură specializată în combaterea corupţiei, legislaţie care să ofere instrumente investigative. Procurorul-şef al DNA a scos în evidenţă cele două valenţe ale independenţei - independenţa sistemului de justiţie raportată la relaţia cu autoritatea executivă şi legislativă, dar şi la independenţa individuală a procurorului în cadrul ierarhiei interne".

Potrivit sursei citate, din 2013 până în prezent, DNA a trimis în judecată 68 demnitari: un prim-ministru, doi vicepremieri, 11 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 senatori şi un membru al Parlamentului European.

Dintre aceştia, au fost deja condamnaţi definitiv 27 pentru fapte de corupţie sau fapte asimilate faptelor de corupţie: cinci miniştri, 17 deputaţi, patru senatori şi un membru al Parlamentului European.

Kovesi a adăugat: "Recuperarea pagubelor cauzate prin infracţiuni reprezintă o componentă importantă în cauzele DNA. În aceeaşi perioadă, DNA a dispus măsuri asiguratorii de peste două miliarde euro. Rezultatele prezentate n-ar mai fi posibile dacă procurorii în România nu ar mai fi independenţi".

Conform DNA, Kovesi a propus şi un "exerciţiu de imaginaţie". Procurorul-şef al instituţiei a arătat: "Dacă procurorii ar fi subordonaţi Executivului, cum ar putea să deschidă ei investigaţii faţă de un membru al Guvernului sau faţă de un secretar de stat sau faţă de altă persoană cu funcţie importantă care este şi membru al unui partid politic? Ar exista vreo garanţie că investigaţia este corectă şi imparţială? Ar exista vreo garanţie că nu ar fi repercusiuni asupra magistratului care a deschis sau finalizat ancheta? Dar dacă procurorii ar fi sub autoritatea Parlamentului, am mai vedea investigaţii privind deputaţi sau senatori?".

Kovesi a concluzionat că "cea mai mare provocare este acum păstrarea independenţei magistraţilor", precizând: "Zilele acestea se dezbate în Parlamentul român o lege vizând statutul magistraţilor care, dacă va fi aprobată, va afecta grav independenţa Justiţiei şi va institui un control politic asupra activităţii procurorilor. De aceea, recomandările de la Jakarta sunt tot mai actuale şi mai importante".

Principiile de la Jakarta au fost adoptate în anul 2012, când şefi ai autorităţilor anticorupţie, practicieni şi experţi anticorupţie din întreaga lume s-au reunit în capitala Indoneziei, la invitaţia Comisiei pentru Eradicarea Corupţiei, a UNDP şi UNDOC, şi au ca scop promovarea şi întărirea independenţei şi eficienţei agenţiilor anticorupţie.

Între principiile de la Jakarta figurează următoarele: crearea unui cadru legislativ adecvat şi stabil pentru înfiinţarea şi funcţionarea autorităţilor anticorupţie, care să asigure continuitatea acestor agenţii; numirea şefilor autorităţilor anticorupţie trebuie să urmeze o procedură care să asigure că persoana numită este apolitică, imparţială, neutră, integră şi competentă; conducătorii autorităţilor anticorupţie trebuie să aibă siguranţa mandatului şi nu pot fi revocaţi decât printr-o procedură prevăzută de lege echivalentă celei pentru revocarea altor autorităţi independente special protejate de lege, ca de exemplu preşedintele Curţii Supreme.

(S.A.)

-------------

Actualizare 16:23 Şefa ICCJ, despre legile Justiţiei: "Am aflat din presă că în urmă cu vreo două zile oficialilor de la Bruxelles li s-au prezentat alte propuneri legislative"

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a afirmat astăzi că a aflat din presă că oficialilor de la Bruxelles li s-au prezentat alte propuneri legislative legate de modificarea legilor Justiţiei, potrivit unei surse din presă.

"Îmi pun următoarea întrebare: Suntem siguri asupra căror legi suntem noi chemaţi astăzi să ne dăm avizul? Pun această întrebare pentru că noi suntem sesizaţi cu trei propuneri parlamentare în ceea ce priveşte modificarea legilor 303, 304 şi 317 şi am aflat recent, din presă din păcate, că în urmă cu vreo două zile oficialilor de la Bruxelles li s-au prezentat şi li s-a cerut punctul de vedere sau, mă rog, au fost supuse dezbaterii alte propuneri legislative. În aceste condiţii stau şi mă întreb: există dialog, există transparenţă, există colaborare inter-instituţională de bună credinţă? (...) Au fost minţiţi oficialii de la Bruxelles? Nu ştiu, îmi pun întrebarea, suntem minţiţi noi?", a declarat Cristina Tarcea, în cadrul şedinţei plenului CSM.

În replică, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat că proiectul asupra căruia CSM trebuie să dea aviz este cel primit de la Comisia special constituită.

Tudorel Toader a răspuns: "Ce ştiu eu este următorul lucru: că avizul pe care Consiliul Superior al Magistraturii este chemat să-l dea este aviz pe proiectul de lege şi proiectul de lege este cel pe care CSM l-a primit de la Comisia special constituită. Acea comisie şi-a însuşit proiectul iniţiat la nivelul Ministerului Justiţiei, că şi l-a însuşit cu modificări mai multe sau mai puţine, mai profunde, mai bune sau mai rele - este deja o altă discuţie. Prin urmare, CSM are pe masă, spre analiză, spre examinare, spre avizare pozitivă sau negativă, proiectul primit de la Comisia special constituită. Discuţii în spaţiul public sunt multe, chiar şi cea pe care astăzi o purtăm aici în condiţiile în care publicitatea este asigurată".

(A.C.)

------

Magistraţii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au respins proiectul de reformare a legilor justiţiei, asumat de parlamentarii PSD şi ALDE, potrivit unei surse din presă.

Astfel, au fost 11 voturi pentru aviz negativ, iar şapte pentru aviz pozitiv, potrivit Digi24.

Pe de altă parte, avizul este consultativ, iar parlamentarii nu sunt obligaţi să ţină cont de el.