Actualizare 19:54 Parchetul General: CSM nu a pus în discuţie excluderea aplicării dispoziţiilor penale în legătură cu solicitarea Comisiei parlamentare
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a pus în discuţie excluderea aplicării dispoziţiilor procesual penale în legătură cu cererea Comisiei parlamentare de punere la dispoziţie a dosarului privind alegerile prezidenţiale din 2009, susţine Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Într-un comunicat trimis Redacţiei, instituţia precizează: "Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de concluzia Consiliului Superior al Magistraturii privind lipsa cerinţelor legale pentru declanşarea unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea legiuitoare şi autoritatea judecătorească în ceea ce priveşte sesizarea făcută de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în contextul analizei cererii Comisiei parlamentare de anchetă a unor aspecte privind alegerile electorale din 2009.
Totodată, conducerea Ministerului Public a luat act de faptul că, în calitate de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii nu a pus în discuţie excluderea aplicării dispoziţiilor procesual penale invocate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind circuitul dosarelor penale şi cadrul legal în care se realizează controlul judiciar asupra soluţiilor procurorului. Dispoziţiile invocate sunt restrictiv prevăzute de Codul de procedură penală (art. 2. - Procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege), procurorii desfăşurându-şi activitatea potrivit principiului legalităţii (art. 132 alin 1 din Constituţia României).
În context, reamintim că solicitarea Comisiei parlamentare de anchetă a unor aspecte privind alegerile electorale din 2009 - aflată în faza de analiză şi de clarificare a unor probleme de drept - are în vedere o cauză în care s-a pronunţat o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale".
-------------
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi transmite procurorului general Augustin Lazăr că nu este de competenţa CSM să stabilească dacă pot fi trimise sau nu Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 documentele solicitate de comisie şi pe care Ministerul Public a refuzat să le transmită. De asemenea, CSM a stabilit că în acest caz nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale a României (CCR).
Purtătorul de cuvânt al CSM, Ştefan Lucaciu, a declarat astăzi, pentru News.ro, că solicitarea procurorului general nu este de competenţa instituţiei.
Într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii arată: "Consiliul Superior al Magistraturii a analizat atât solicitarea formulată prin adresa nr.1792/C/2017, emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi punctul de vedere referitor la aceleaşi aspecte, cuprins în adresa nr.4C-30/88 din 4 august 2017, transmisă de Parlamentul României - Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului electoral. Prin răspunsurile comunicate celor două instituţii publice, ţinând cont de prevederile constituţionale şi legale în vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare exprimarea unei opinii de către Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea atribuţiei sale de garant al independenţei justiţiei, cu privire la legalitatea transmiterii de copii de pe documentele din dosare penale, la solicitarea unei comisii parlamentare de anchetă, presupune interpretarea unor dispoziţii legale, altele decât cele ce privesc organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar determina o extindere excesivă a instrumentelor juridice prin care se realizează apărarea independenţei sistemului judiciar, cu atât mai mult cu cât dosarul solicitat a fost deja soluţionat de organul judiciar".
De asemenea, CSM îi transmite procurorului general Augustin Lazăr că nu s-a constatat existenţa unui conflict instituţional între Parlament si Parchet, astfel că nu se impune sesizarea CCR.
CSM mai arată: "Totodată, valorificând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Consiliul Superior al Magistaturii a considerat că solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la oportunitatea sesizării Curţii Constituţionale cu o cerere de constatare a unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, nu întruneşte cerinţele legale pentru a i se putea da curs, atâta vreme cât nu s-au invocat încălcări ale unor competenţe de ordin constituţional, nu a fost reclamată neîndeplinirea unor acte privind obligaţii ce derivă din dispoziţiile Constituţiei şi nici nu s-a creat vreun blocaj instituţional, activitatea parchetelor nefiind perturbată în nici un mod prin solicitarea adresată de comisia de anchetă constituită la nivelul Parlamentului României".
În urmă cu o săptămână, procurorul general Augustin Lazăr a transmis o sesizare preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, solicitând ca CSM să spună dacă poate fi trimis Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, în copie, dosarul în care s-a dispus o soluţie de clasare care vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. De asemenea, procurorul general a cerut CSM să analizeze posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale privind un posibil conflict juridic între Parlament şi autoritatea judecătorească.
Vineri, Comisia de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a înaintat CSM o scrisoare prin care solicită respingerea cererilor formulate de Ministerul Public, pe tema documentelor solicitate de comisie şi pe care procurorul şef Augustin Lazăr a refuzat să le transmită, printre care sesizarea Curţii Constituţionale şi oferirea de clarificări din partea CSM.
Într-un comunicat al Comisiei palamentare se preciza: "Domnul Procuror General Augustin Lazăr a refuzat solicitarea comisiei şi a emis două postări pe Facebook şi un comunicat al PICCJ din care am aflat că a solicitat CSM: a) să-şi exercite rolul de garant al independenţei justiţiei; b) să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituţională între autoritatea legiuitoare şi autoritatea judecătorească; c) să îi fie clarificat "dacă poate fi trimis comisiei parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale".
Preşedintele forului, Oana Florea, afirmă că această comisie "nu a încălcat independenţa procurorilor" prin solicitarea de documente şi spune că "nu există un conflict juridic de natură constituţională, în sensul celor arătate de domnul procuror general, deoarece comisia parlamentară a acţionat în limitele prerogativelor constituţionale, nu şi-a arogat drepturi şi competenţe ale autorităţii judecătoreşti şi nu a creat niciun fel de conflict juridic prin solicitarea sa".
"CSM nu are în atribuţii interpretarea normelor legale, acestea fiind atribuţia Parlamentului, conform art.69 alin.(1) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", se mai arăta în comunicat.
În 27 iunie, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a clasat dosarul "Alegerile din 2009".
Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a solicitat în 11 iulie Parchetului instanţei supreme dosarul deschis şi clasat, în urma afirmaţiilor lui Dan Andronic.
Trei zile mai târziu, Parchetul instanţei supreme a anunţat Comisia parlamentară de anchetă că nu poate da curs solicitării acesteia de a-i fi transmis în copie dosarul referitor la scrutin, invocând prevederi constituţionale, decizii ale CCR, dar şi faptul că activitatea unei comisii de anchetă parlamentară şi o anchetă judiciară nu pot interfera.
Parchetul a invocat şi decizii ale Curţii Constituţionale, conform cărora "în lipsa unor raporturi de drept constituţional, documentele deţinute de alte autorităţi publice decât Guvernul şi organele administraţiei publice - chiar şi în situaţia în care acestea sunt considerate mijloace de proba necesare activităţii Comisiei parlamentare - nu pot fi transmise acesteia".