UPDATE Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de modificare a legilor justiţiei

Actualizare 16:19 PICCJ: "MP apreciază posibilitatea oferită de a examina Proiectul de modificare a legilor justiţiei"

Ministerul Public a menţionat că apreciază posibilitatea oferită de Ministerul Justiţiei de a examina Proiectul de modificare a legilor justiţiei, prin publicarea acestuia pe site-ul instituţiei, potrivit unui comunicat de presă.

În comunicat se precizează: "În urma unei prime analize au fost remarcate 2 categorii de modificări, dintre care una o reprezintă propunerile formulate de magistraţi, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, care se şi regăsesc în acest proiect (spre exemplu mandatul funcţiei de conducere de 4 ani), precum şi alte propuneri (cum ar fi interdicţia cumulării pensiei cu salariul în instituţiile judiciare) ce au fost agreate de procurori în Adunările generale. O altă categorie de modificări au format obiectul dezbaterilor din cadrul şedinţei Consiliului Consultativ al procurorilor din data 29 august 2017 şi continuă să menţină îngrijorarea, în special, după posibilitatea observării directe a detaliilor textelor, respectiv propunerile privind:

1.Preluarea într-o formă diferită de cea actuală a dispoziţiilor constituţionale referitoare la Ministerul Public, astfel încât prin modificarea propusă se realizează o extindere a autorităţii ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte rolul şi atribuţiile Ministerului Public, în timp ce în actuala reglementare ministrul Justiţiei îşi exercită autoritatea numai cu privire la statutul procurorilor (art.132 Constituţia României);

2.Trecerea Inspecţiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiţiei, care ar asigura un control efectiv şi direct al activităţii magistraţilor de către ministrul Justiţiei;

3.Numirea în funcţiile de conducere ale Ministerului Public, care conform textului de lege propus a fost extinsă la toate funcţiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (până la nivel de şef de birou inclusiv), la propunerea ministrului Justiţiei, persoană numită politic, cu posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a refuza o singură dată propunerea. Pentru protejarea independenţei justiţiei, Raportul MCV din 28 ianuarie 2015 recomandă o soluţie similară numirii în funcţii la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv selecţia candidaţilor la Consiliul Superior al Magistraturii, avizul ministrului Justiţiei şi numirea de către Preşedintele României (propunere CSM).

4.Deposedarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de atribuţiile managementului operativ privind delegarea promptă procurorilor pe funcţii de execuţie sau de conducere în cadrul Ministerului Public (fără a preciza cine propune Secţiei de procurori din CSM delegarea). Aceasta în condiţiile în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are un proiect managerial aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu obiective clar asumate, fără a avea însă posibilitatea de a-şi crea echipa, astfel cum se recomandă în raportul MCV din 28 ianuarie 2015.

5.Înfiinţarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni săvârşite de procurori şi judecători, cumulând din competenţele parchetelor curţilor de apel cu cele din secţiile şi structurile specializate ale Ministerului Public (lăsând impresia contrar realităţilor statistice că fenomenul infracţionalităţii în corpul magistraţilor ar fi atât de ridicat încât ar impune crearea unei direcţii dedicate acestui corp profesional).

6.Impunerea condiţiei vârstei de 30 de ani pentru candidaţii la INM ar conduce la o limitare a accesului unei categorii de absolvenţi ai facultăţilor de drept şi totodată, la un blocaj major de ocupare a funcţiilor vacante din Ministerul Public, în condiţiile în care în prezent există un deficit de peste 500 de procurori reprezentând cca. 18% din numărul total de posturi. În schimb, păstrarea actualei forme de accedere la INM ar putea înlătura criticile din actualul proiect de act normativ, printr-o altă modalitate de organizare a activităţii judiciare (lipsa de experienţă a tinerilor magistraţi fiind suplinită prin crearea unor complete colegiale, iar în ceea ce priveşte procurorii prin chiar modul de organizare şi de lucru al parchetelor)".

Reprezentanţii MP menţionează că după o analiză detaliată a Proiectului de modificare a legilor justiţiei şi a colectării tuturor punctelor de vedere transmise de procurorii de la unităţile de parchet din ţară, vor prezenta pe larg concluziile desprinse.

(A.C.)

-----

Actualizare 12:08 Inspecţia Judiciară: "Proiectul de lege dat publicităţii este în contradicţie cu poziţiile noastre publice şi cu necesitatea autonomiei instituţionale a IJ"

Inspecţia Judiciară (IJ) susţine că proiectul de lege dat publicităţii de Ministerul Justiţiei este în contradicţie cu poziţiile sale publice şi cu necesitatea asigurării autonomiei instituţionale a IJ.

Bogdan Alexandru, purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare, a declarat, potrivit News.ro: "Am spus-o şi cu alte ocazii că pentru realizarea eficientă a misiunii sale, Inspecţia Judiciară ar trebui să se bucure de independenţă faţă de orice altă entitate. Conducerea Inspecţiei Judiciare atrage atenţia asupra faptului că simpla independenţă operaţională, pe care legea o prevede şi în acest moment nu trebuie confundată cu autonomia instituţională, la care ministrul Justiţiei a făcut referire ca alternativă la trecerea Inspecţiei Judiciare în cadrul Ministerului Justiţiei".

El a subliniat că, în acest context, proiectul de lege dat publicităţii "este în contradicţie" cu poziţiile pubice ale IJ şi cu "necesitatea asigurării autonomiei instituţionale a Inspecţiei Judiciare".

(M.I.)

------

Actualizare 11:54 Monica Macovei: "Şi Toader, noaptea, ca hoţii, încearcă să distrugă justiţia independentă"

Toader a publicat aseară proiectele de modificare a legilor justiţiei "fără să renunţe la nicio propunere din cele care distrug justiţia" din ţara noastră, a declarat Monica Macovei, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei.

Macovei a afirmat: "Propunerile de modificare a legilor justiţiei sunt cea mai puternică încercare de subjugare a justiţiei, procurorilor şi judecătorilor. Reiese clar din modificări că PSD, prin alunecosul util Toader, vrea să controleze politic justiţia. Modelul Stănoiu-Năstase, când dosarele de corupţie se decideau la sediul de partid, este respectat întocmai şi chiar depăşit. Toader a publicat aseară, noaptea, ca hoţii, proiectele de modificare a legilor justiţiei fără să renunţe la nicio propunere din cele care distrug justiţia din România".

(M.I.)

------

Actualizare 08:09 UNJR a trimis ministrului Justiţiei comentarii cu privire la principiile de modificare a legilor Justiţiei

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a anunţat ieri că a transmis Ministerului Justiţiei o serie de comentarii la propunerile principiale de modificare a legilor Justiţiei prezentate de ministrul Tudorel Toader.

Într-un comunicat de presă, UNJR precizează: "Comentariile au fost făcute punctual, pe fiecare dintre propunerile prezentate de ministru în documentul Power Point. Odată ce vom vedea textul proiectului de lege propriu-zis, vom face comentarii punctuale şi pe marginea lui".

Reprezentanţii Uniunii afirmă că sunt de acord, în principiu, cu majorarea la şapte ani a vechimii efective pentru a promova la tribunal sau parchetul de pe lângă tribunal, însă propune ca "cel puţin pentru o perioadă tranzitorie de 3-5 ani, perioadă în care o persoană a fost auditor de justiţie, să intre în calculul vechimii, pentru a se asigura fluiditatea în promovări".

Faţă de propunerea Ministerului Justiţiei ca un procuror să aibă o vechime de opt ani pentru a fi promovat la DIICOT şi DNA, UNJR consideră că, în cazul DNA, vechimea ar trebui să fie de minimum zece ani, dintre care trei ani lucraţi în cadrul parchetului de pe lângă tribunale, deoarece DNA este un parchet specializat pentru combaterea marii corupţii, motiv pentru care experienţa efectivă de procuror este importantă, "pentru a avea un corp de procurori anti-corupţie de elită".

"Ajunşi de la parchete de pe lângă judecătorii la DNA, unde au dobândit un statut similar cu procurorii din cadrul PÎCCJ, aceştia investighează demnitari ori judecători până şi de la Înalta Curte, ceea ce nu este normal", punctează UNJR.

Reprezentanţii UNJR mai propun ca, pe lângă condiţia de vechime, accederea la DNA şi DIICOT să se facă prin concurs, similar celui pentru promovarea în funcţii de execuţie, printr-un interviu susţinut în faţa Secţiei de procurori a CSM, care va propune procurorului şef numirea acestora.

În opinia judecătorilor, în prezent, numirea în cadrul DNA se face pe baza unui simplu interviu, condiţiile de organizare şi desfăşurare fiind netransparente.

Pe de altă parte, UNJR consideră necesară introducerea unei interdicţii a delegării/detaşării în DNA şi DIICOT a procurorilor care nu îndeplinesc condiţiile de vechime, grad şi rezultat al evaluării necesare pentru a participa la concursul/interviul pentru numirea în această funcţie.

De asemenea, UNJR a propus criterii foarte clare de revocare a procurorilor DNA şi DIICOT de către procurorii şefi, deoarece reglementarea actuală este neclară şi nu asigură stabilitatea în funcţie a procurorilor din aceste structuri. Conform UNJR, revocarea procurorilor de la DNA şi DIICOT trebuie dispusă de Secţia de procurori a CSM, în afară de fapte ce constituie abateri disciplinare şi în situaţii punctuale specifice, cum ar fi numărul mic de dosare lucrate de un procuror într-un an, numărul achitărilor sau restituirilor, încălcările procedurale grave constatate de judecătorul de cameră preliminară.

Dacă Ministerul Justiţiei a propus cincisprezece ani vechime efectivă pentru promovarea la PÎCCJ şi optsprezece ani vechime efectivă la ÎCCJ, UNJR consideră că diferenţa de vârstă este discriminatorie, motiv pentru care propune optsprezece ani vechime pentru cele două instituţii, cu condiţia de minimum cinci ani vechime efectivă la curtea de apel sau parchetul curţii.

UNJR nu este de acord cu propunerea de creştere a mandatelor de conducere a celor din justiţie de la trei la patru ani, solicitând introducerea unei noi condiţii pentru accederea în funcţii de conducere, respectiv avizul conform al judecătorilor/procurorilor de la instanţa/parchetul unde persoana candidează.

Reprezentanţii judecătorilor susţin că sunt de acord cu separarea competenţelor decizionale privind cariera magistraţilor ale celor două secţii ale CSM, dar şi cu eliminarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de judecător sau procuror, după pensionare, cu avizul CSM.

Totodată, UNJR este de acord ca judecătorii şi procurorii să răspundă civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

--------------

Actualizare 07:52 Comisia Europeană: "Propunerile de modificare a legislaţiei riscă să afecteze independenţa justiţiei"

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, şi-a exprimat ieri îngrijorarea faţă de modul în care propunerile de modificare a legislaţiei, anunţate pe 23 august, riscă să afecteze independenţa justiţiei.

Într-un comunicat de presă, Angela Cristea a declarat: "Suntem îngrijoraţi de modul în care propunerile de modificare a legislaţiei, anunţate pe 23 august, ar putea afecta independenţa justiţiei în cazul în care aceste modificări s-ar regăsi în textele de lege şi ar intra în vigoare. Cel mai recent raport MCV, publicat în 25 ianuarie, a recunoscut progresele realizate de procurorii şi judecătorii din România în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi faptul că acestea reprezintă o dovadă a independenţei şi profesionalismului instituţiilor din sistemul judiciar. În acelaşi timp, raportul a subliniat clar faptul că orice măsuri care subminează aceste progrese sau au ca efect diluarea sau minimizarea definiţiei corupţiei ca infracţiune vor avea impact asupra evaluărilor viitoare".

Mai mult, Cristea s-a arătat surprinsă de articolele de presă care susţineau că propunerile prezentate de ministrul justiţiei, Tudorel Toader, au girul Comisiei Europene.

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România a subliniat: "Suntem surprinşi de materialele de presă potrivit cărora propunerile de modificare a legilor justiţiei ar fi fost discutate sau chiar sprijinite de Comisia Europeană. În întâlnirea prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, din 26 iulie, cu ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader, s-au discutat la modul general planurile şi priorităţile de acţiune în domeniul justiţiei pentru lunile următoare, fără detalii despre propunerile de modificare a legislaţiei relevante. Comisia a solicitat autorităţilor române să transmită aceste propuneri şi explicaţii adiţionale, care vor fi analizate în detaliu de îndată ce le vom primi".

Angela Cristea a precizat că Executivul comunitar va sprijini doar acele reforme care vor consolida progresele pe care ţara noastră le-a făcut în domeniul justiţiei.

"Sperăm ca orice măsură luată de România în domeniul justiţiei şi al statului de drept să reprezinte un pas înainte către îndeplinirea celor 12 recomandări cuprinse în raportul MCV 2017 şi să consolideze ireversibilitatea şi durabilitatea progreselor deja realizate. Comisia Europeana va oferi României tot sprijinul necesar", a mai afirmat reprezentanta forului comunitar.

------------

Ministerul Justiţiei (MJ) a publicat aseară proiectul de modificare a legilor justiţiei, trimis pentru avizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de ministrul Tudorel Toader.

"Proiectul îşi propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcţii de execuţie la instanţe şi parchete, numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete, reglementarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor", se arată în expunerea de motive a proiectului postat pe site-ul MJ, potrivit Agerpres.

Proiectul conţine o serie de modificări anunţate anterior de Tudorel Toader, printre care numirea procurorului general şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiţiei, preşedintele României fiind astfel eliminat din această procedură, preluarea Inspecţiei Judiciare de către Ministerul Justiţiei, precum şi înfiinţarea unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi.

Proiectul prevede că procurorul general şi procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT vor fi selectaţi dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani.

În expunerea de motive se arată: "Modificarea formulei de numire în aceste funcţii dă eficienţă atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenţei sistemului judiciar, cât şi dreptului şi obligaţiei ministrului justiţiei de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor. În acest fel, legea specială atribuie ministrului justiţiei un rol în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere menţionaţi mai sus, dându-se substanţă prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţie care prevede că «procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei»".

Conform aceleiaşi surse, ministrul justiţiei va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcţiile de conducere, având obligaţia ca la finalul procedurii să înainteze CSM cel puţin două propuneri de numire iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcţia de conducere.

Proiectul mai prevede că Inspecţia Judiciară va trece de la CSM la Ministerul Justiţiei, măsură "menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat şi al controlului reciproc între acestea".

În expunerea de motive se mai menţionează: "Aspectele de fond privind procedura disciplinară în faţa Inspecţiei Judiciare şi a secţiei Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecţiei, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiţi prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puţin 10 ani vechime în magistratură".

Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a legii, să se reglementeze organizarea şi funcţionarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori.

Printre modificările propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se mai numără instituirea condiţiei vârstei minime de treizeci de ani şi a vechimii minime de cinci ani în una dintre profesiile juridice reglementate de lege, precum şi susţinerea testului psihologic şi verificarea bunei reputaţii, anterior susţinerii probelor propriu-zise pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.

Proiectul prevede, totodată, instituirea unei evaluări psihologice periodice pentru judecători, procurori, magistraţi asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, dar şi schimbarea procedurii de promovare în funcţie la instanţe şi parchete superioare. Durata mandatelor pentru funcţiile de conducere la instanţe şi parchete ar urma să crească de la trei la patru ani, vor fi modificate privind răspunderea patrimonială a statului şi a magistraţilor pentru erori judiciare în alte procese decât cele penale, magistratul va avea obligaţia de a se prezenta la expertiza de specialitate pentru identificarea bolii psihice de care suferă iar competenţele decizionale referitoare la cariera magistraţilor vor fi separate, secţia pentru procurori a CSM urmând să decidă cu privire la procurori iar secţia pentru judecători, cu privire la cariera judecătorilor.

Proiectul de modificare şi completare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară prevede, printre altele, creşterea la opt ani a vechimii minime în funcţia de procuror pentru a putea fi numit la DNA sau DIICOT, majorarea numărului de posturi din cadrul Inspecţiei Judiciare şi abrogarea dispoziţiei care prevede gestionarea bugetului instanţelor de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În expunerea de motive se mai arată că principalele schimbări propuse în cazul Legii 317/2004 privind CSM vizează "punerea de acord a legii cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi alte modificări care au ca scop îmbunătăţirea funcţionării instituţiei".

Astfel, se are în vedere modificarea dispoziţiilor privind alegerea membrilor CSM, reglementarea detaliată a procedurii de revocare din funcţia de membru ales al CSM, precum şi reglementarea expresă a faptului că persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant în cadrul CSM îşi exercită calitatea de membru pentru restul de mandat, până la expirarea termenului de şase ani.