UPDATE / STAŢIONAREA TRUPELOR NATO ÎN ŢARA NOASTRĂ Soldaţii americani au liber în România

Actualizare 11:53 Aurescu: "România nu se simte intimidată de ameninţările Rusiei"

Ţara noastră nu se simte intimidată de ameninţările Rusiei, iar protecţia, de către NATO, a flancului estic este urmare a atitudinii Federaţiei Ruse, a declarat astăzi ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, citat de presă.

Demnitarul a afirmat: "Am luat notă de declaraţia pe care purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe a făcut-o, ca răspuns la o întrebare adresată de corespondentul Radio România Actualităţi la Moscova şi ceea ce pot să vă spun foarte clar este faptul că măsurile pe care Alianţa Nord-Atlantică le-a luat în urma deciziilor adoptate la summit-ul din Marea Britanie din septembrie anul trecut şi care au fost implementate în urma deciziilor adoptate la ministerialele NATO de Externe şi Apărare din decembrie şi, respectiv, din februarie anul acesta sunt măsuri care au fost luate pentru protecţia aliaţilor de pe flancul estic, în urma a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, în Crimeea (ocuparea ilegală a Crimeii), în urma susţinerii, de către Federaţia Rusă, a separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei".

Ministrul Aurescu a explicat că este vorba despre măsuri de reasigurare şi protecţie, "ca reacţie la o anumită atitudine asertivă, agresivă a Federaţiei Ruse".

Oficialul român a continuat: "Prin urmare, Federaţia Rusă nu poate să invoce aceste măsuri de protecţie a aliaţilor de pe flancul estic (care, repet, sunt reacţii la atitudinea Federaţiei Ruse în Ucraina), ca justificare pentru a adresa ameninţări mai mult sau mai puţin voalate, mai mult sau mai puţin directe către aliaţii din flancul estic. România nu se simte intimidată de aceste ameninţări".

Bogdan Aurescu participă, astăzi, la Facultatea de Studii Europene a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB), la dezbaterea cu tema "Securitatea flancului estic al NATO astăzi: provocări şi oportunităţi", organizată de Grupul de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL.

(V.B.)

---

Actualizare 09:26 Ponta îi răspunde Rusiei: "Deciziile noastre sunt cele mai bune pentru România şi partenerii noştri"

Deciziile autorităţilor române sunt cele cele mai bune pentru ţara noastră şi partenerii săi, a scris premierul Victor Ponta pe Twitter, ieri seară, ca răspuns la o poziţie exprimată de Ministerul rus al Afacerilor Externe.

Prim-ministrul a transmis: "Un răspuns foarte foarte foarte clar - DA, suntem conştienţi că deciziile noastre sunt cele mai bune pentru România şi partenerii noştri!!".

Afirmaţiile lui Ponta vin ca reacţie la declaraţiile de ieri ale purtătorului de cuvânt al MAE rus, Aleksandr Lukaşevici, care avertiza că, "dacă guvernul României consideră că este posibil să sporească prezenţa NATO pe teritoriul său, (...) trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru acest pas şi consecinţele pentru securitatea regiunii".

Potrivit lui Lukaşevici, creşterea numărului trupelor NATO în Europa de Est este un pas periculos fără precedent care încalcă acordurile Rusiei cu Alianţa Nord-Atlantică. Oficialul rus a comentat, astfel, disponibilitatea României de a permite amplasarea de echipamente NATO pe teritoriul său, relatează TASS.

(Valentin Busuioc)

---

Parlamentul şi Guvernul au reaşezat, în ultimele 48 de ore, cadrul legal care reglementează staţionărea trupelor NATO pe teritoriul ţării noastre. Pesimiştii susţin că este un semnal clar că "se pregăteşte ceva" în zonă, optimiştii consideră că semnalul este foarte bun şi că acum beneficiem de cea mai bună protecţie militară din istoria patriei. Cert este că din această săptămână armata SUA nu mai este "discriminată" la noi în ţară, în raport cu celelalte forţe militare ale statelor NATO. Parlamentul a abrogat o hotărâre din 2007, care limita la maxim 3.000 numărul forţelor SUA de pe teritoriul nostru. Ulterior hotărârii abrogate miercuri, a fost adoptată Legea nr. 291 din 2 noiembrie 2007, care implementează un regim juridic general, făcând distincţie între scopurile diferite şi actori juridici diferiţi care aprobă intrarea, staţionarea şi tranzitul forţelor armate pe teritoriul naţional, fără a impune o limitare a numărului de militari. Astfel, cu cele două acte normative în vigoare reieşea o diferenţiere de tratament vizavi de forţele armate ale statelor membre NATO, doar în cazul SUA existând un plafon numeric.

La începutul acestei săptămâni, premierul Victor Ponta i-a reconfirmat comandantului suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Philip M. Breedlove, angajamentul ţării noastre pentru îndeplinirea obligaţiilor de stat NATO şi creşterea capacităţii operaţionale pentru prezenţa NATO pe teritoriul României. Ieri, Guvernul a aprobat o serie de modificări şi completări la Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul ţării noastre. Conform unui comunicat al Guvernului, proiectul de lege adoptat face posibilă desfăşurarea de trupe şi armament NATO, parte a procesului de reasigurare a aliaţilor în faţa unor potenţiale ameninţări din partea Rusiei: " Guvernul României a aprobat astăzi (n.r. ieri) o serie de modificări şi completări la Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României.

Prin proiectul de lege adoptat de Guvern se introduc soluţii legislative care să permită implementarea pe teritoriul României a măsurilor de reasigurare aliate. Ca stat membru NATO, România şi-a asumat o serie de angajamente în susţinerea efortului de apărare colectivă a organizaţiei. Planul de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei (Readiness Action Plan), adoptat ca urmare a deciziilor luate la Summit-ul NATO din septembrie 2014, din Ţara Galilor, prevede o serie de măsuri de reasigurare şi de adaptare a statelor NATO la noile provocări, riscuri şi ameninţări ale mediului internaţional de securitate. Cele mai importante dintre aceste măsuri prevăd înfiinţarea unor elemente multinaţionale de comandă şi control pe teritoriul unor state membre ale Alianţei (printre care şi România), pentru sprijinul integrării forţelor NATO, prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate ale unor state NATO, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării unor operaţiuni, precum şi creşterea numărului de exerciţii având ca scop apărarea colectivă. În acest sens, domeniile acoperite de modificările şi completările propuse de Executiv fac referire, în principal, la: prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate străine, însoţite, după caz, de personalul de deservire; adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României la nevoile de instruire; optimizarea modalităţii de acordare a sprijinului naţiunii gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă; adaptarea procedurilor de înfiinţare/dislocare a unor comandamente, entităţi/elemente sau structuri multinaţionale la cerinţele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziţia NATO. Ministrul Apărării, Mircea Duşă, a ţinut să precizeze că proiectul are nevoie şi de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Legea nr. 291/2007 are numeroase prevederei legate de prezenţa unor trupe străine pe teritoriul ţării noastre, de la eliberarea unor cărţi de identitate speciale în cazul unor staţionări mai lungi de 60 de zile sau despăgubirile pe care le pot pretinde persoanele fizice sau juridice în cazul unor daune provocate de forţele armate străine, până la folosirea "în situaţie de avarie" a unor aeroporturi civile sau chestiuni legate de protecţia mediului.