UPDATE/ TUDOREL TOADER A ANUNŢAT PROPUNERILE DE MODIFICARE A LEGILOR JUSTIŢIEI Preşedintele României, exclus din procedura de numire a procurorilor-şefi

Actualizare 21:55 Protest în Piaţa Victoriei faţă de modificările la legile justiţiei; circulaţia a fost blocată

Aproximativ 100 de persoane s-au adunat în această seară în Piaţa Victoriei pentru a protesta faţă de modificările la legile justiţiei anunţate de către ministrul Tudorel Toader.

În mai puţin de o oră numărul acestora a crescut la peste 200, unii dintre manifestanţi aşezându-se pe asfalt şi blocând traficul pe artera care trece prin faţa Palatului Victoria, relatează News.ro.

În Piaţă au venit şi echipaje de jandarmi care au instalat garduri de protecţie. Mulţimea scandează "PSD - Ciuma roşie!" şi cântă imnul naţional.

Mobilizarea a fost făcută pe Facebook pentru ora 20.30.

Protestatarii au vuvuzele şi tobe, iar unii dintre ei flutură drapele tricolore.

De asemenea, a fost adus şi un manechin în zeghe.

Protestatarii mai scandează "Justiţie, nu corupţie!", "Nu vrem să fim o naţie de hoţi!" şi "Tudorel, nu uita! / La Jilava vei pleca!".

(S.A.)

-------------

Actualizare 18:41 DIICOT: "Punctele de vedere ale procurorilor antimafia nu se regăsesc în noul proiect, care nu reprezintă rezultatul consultărilor anterioare"

Procurorii DIICOT au reacţionat la propunerile de astăzi ale ministrului Justiţiei de modificare a legilor justiţiei, precizând că punctele lor de vedere nu se regăsesc în noul proiect şi că acesta nu s-a aflat în dezbatere publică, nu a fost publicat pe site-ul ministerului şi nu reprezintă rezultatul consultărilor anterioare.

Într-un comunicat de presă, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a transmis: "Procurorii DIICOT au analizat cu atenţie modificările anunţate de către ministrul Justiţiei în cursul acestei zile, ţinând cont de faptul că, de mai multe ori în cursul ultimilor trei ani, s-au solicitat magistraţilor, judecători sau procurori, puncte de vedere referitoare la modul în care trebuie concepute legile de organizare şi funcţionare a justiţiei; aceste puncte de vedere, votate în adunările generale ale magistraţilor, nu se regăsesc în noul proiect, aşa cum a fost prezentat.

Deocamdată, în discuţii s-a remarcat că respectivul proiect nu s-a aflat în dezbatere publică, nu a fost publicat pe site-ul MJ (Ministerul Justiţiei, n.r.) şi, din păcate, nu reprezintă rezultatul consultărilor anterioare.

Referitor la acest aspect, procurorii structurii de crimă organizată doresc existenţa unei dezbateri reale şi a unui dialog permanent între instituţiile menţionate mai sus astfel încât produsul legislativ rezultat să satisfacă exigenţele strategiei naţionale de dezvoltare a sistemului judiciar asumată de statul român.

Fără a intra în fondul proiectelor de modificare a legilor justiţiei, în lipsa unui proiect de modificare a legilor justiţiei şi a unei note de fundamentare scrise, procurorii DIICOT vor putea prezenta un punct de vedere unitar şi integrat după comunicarea acestora.

În acest sens, procurorii din structura centrală şi teritorială a DIICOT consideră necesară convocarea Adunării generale a procurorilor, care să adopte o rezoluţie unitară".

(S.A.)

--------------

Actualizare 18:26 Raluca Turcan, PNL: "Modificările legilor justiţiei pe care le propune Tudorel Toader sunt neconstituţionale"

Modificările legilor justiţiei pe care le-a propus astăzi ministrul Tudorel Toader sunt neconstituţionale, consideră prim-vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan, care susţine că actuala guvernare este antinaţională şi trebuie să plece.

Într-o comunicat de presă trimis Redacţiei, Raluca Turcan afirmă: "«Miercurea Neagră» a Justiţiei, pusă la cale de PSD cu mâna ministrului Toader, prezintă toate semnalmentele premeditării. În mod clar, Tudorel Toader a făcut anunţurile măsurilor prin care trece, practic, justiţia în mâna PSD sub spectrul demiterii de către Liviu Dragnea, cel care ţine prizonier acest guvern de marionete. La începutul acestei luni, Liviu Dragnea i-a dat public temă lui Toader să vină cu pachetul de legi ale justiţiei la sfârşitul lui august. Să nu uităm că pesediştii bateau nerăbdători din picioare. Apelurile publice şi iritate din partea unor reprezentanţi ai acestui partid către ministrul Toader să vină odată cu legile justiţiei s-au înteţit în ultima perioadă. Şi iată că ministrul s-a executat.

Modificările legilor justiţiei pe care le propune Tudorel Toader sunt neconstituţionale. Vor să subordoneze politic justiţia: excluderea Preşedintelui României din procedura de numire a şefilor de Parchete şi lăsarea acestei prerogative la mâna unui ministru numit şi controlat politic de PSD, adică la mâna PSD; trecerea inspectiei judiciare de la CSM în mâna ministrului Justitiei, aici politizarea fiind pe faţă, clară ca lumina zilei; punerea sub semnul întrebării a independentei procurorului de caz prin faptul ca procurorul ierarhic superior ii poate verifica dosarul si sub aspectul temeiniciei, nu doar al legalităţii.

Prin aceste tentative de aducere a justiţiei sub comanda PSD, partidul lui Dragnea încalcă nu doar voinţa oamenilor - exprimată cu putere la începutul acestui an - ci şi angajamentele internaţionale ale României.

Această guvernare trebuie să plece! Este antinaţională, se ocupă şi acum ca şi astă-iarnă de priorităţile infractorilor, nu de problemele şi necazurile românilor".

(S.A.)

------------

Actualizare 17:22 Tomac: "PSD urmăreşte politizarea totală a Justiţiei prin propunerea de scoatere a preşedintelui de la numirea şefilor de Parchete"

Preşedintele executiv al PMP, deputatul Eugen Tomac, susţine că PSD urmăreşte "politizarea totală" a Justiţiei, prin propunerea avansată de ministrul Tudorel Toader de scoatere din procedura de numire a şefilor de Parchete a preşedintelui României.

Tomac a precizat: "PSD vrea să revină la perioada în care dosarele privind anchetarea unor politicieni erau decise în sediul de partid din Kiseleff. Iniţiativa ministrului de justiţie, Tudorel Toader, prin care acesta doreşte scoaterea din procedura de numire a şefilor de Parchete a Preşedintelui României, arată că, în fapt, PSD pune în practică ceea ce şi-a dorit dintotdeauna: control total pe justiţie. Practic, prin aceste modificări se va reveni la perioada în care dosarele privind anchetarea unor politicieni erau decise în sediul PSD din Kiseleff. Prin acest demers Liviu Dragnea duce mai departe opera corifeilor din USL - Voiculescu, Ponta şi Antonescu - care susţineau că nu vor avea toată puterea până când nu vor controla justiţia. Acum au trecut la acţiune şi vor să pună sub control total justiţia, anulând prin acest act toate progresele pe care România le-a făcut în domeniu, cu mare efort. Preşedintele, neutru politic, este şi garantul Constituţiei. Consider că acest demers urmăreşte, în modul cel mai clar, politizarea totală a justiţiei. Propunerea lui Tudorel Toader este inadmisibilă şi cred că societatea trebuie să reacţioneze pe măsură".

(A.C.)

------

Actualizare 17:19 Surse: Premierul Tudose l-a convocat urgent la Guvern pe Tudorel Toader pentru a discuta pachetul de legi privind justiţia

Premierul Mihai Tudose l-a convocat astăzi, după şedinţa de Guvern, pe ministrul Tudorel Toader la o discuţie pe tema pachetului de legi privind justiţia, pentru a-i cere detalii suplimentare, potrivit unor surse oficiale citate de News.ro.

Convocarea a avut loc după terminarea şedinţei de Guvern, la scurt timp după ce preşedintele Klaus Iohannis a criticat într-un comunicat de presă măsurile propuse de Ministerul Justiţiei.

Până în acest moment, premierul Tudose nu a avut o poziţie publică faţă de aceste propuneri.

(S.A.)

-----------

Actualizare 16:12 Preşedintele Iohannis critică propunerile lui Toader: "Modificările legilor Justiţiei reprezintă un atac asupra statului de drept şi a luptei anticorupţie"

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004 precizând că acestea "constituie un atac asupra statului de drept", potrivit unui comunicat de presă.

Iohannis a menţionat: "Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie.

România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relaţiilor internaţionale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

O parte din măsurile anunţate încearcă inducerea unei false probleme şi acreditarea ideii că Preşedintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneţia, cât şi ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiţiei drept elementul prin care se realizează influenţa politicului în aceste proceduri.

În ultimul deceniu, preocuparea decidenţilor politici a fost aceea de a asigura independenţa justiţiei prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiţiei în cadrul procedurilor de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiţiei şi diminuarea rolului CSM în privinţa gestionării carierei magistraţilor, de fapt, slăbirea justiţiei.

Preşedintele României este implicat şi în desemnarea procurorilor şefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituţiei şi exercită funcţia de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiţiei este numit politic, prin votul unei majorităţi parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic.

Articolul 132 din Constituţie prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea, şi nu în subordinea ministrului Justiţiei. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferenţe artificiale între statutul judecătorilor şi cel al procurorilor.

Preluarea instrumentelor de control asupra activităţii magistraţilor de către factorul politic, ameninţarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare şi subordonarea procurorilor faţă de ministrul Justiţiei, precum şi ingerinţa procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraţilor şi reducerea independenţei lor. La acestea se adaugă şi propunerea de înfiinţare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraţilor cu consecinţe asupra competenţelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absenţa unor garanţii legislative şi instituţionale cu privire la independenţa acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupţiei este evident.

Propunerile ministrului Justiţiei necesită respectarea exigenţelor transparenţei decizionale şi supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară şi cariera magistraţilor, punctul de vedere al magistraţilor este obligatoriu.

Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate şi justiţia se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului".

(A.C.)

-------

Actualizare 15:56 Platforma România 100: Independenţa justiţiei e pusă în grav pericol de coaliţia PSD-ALDE prin pachetul de modificare a legilor justiţiei

Platforma România 100 susţine că modificările la legile justiţiei anunţate astăzi de către ministrul Tudorel Toader vor afecta grav independenţa justiţiei şi echilibrul puterilor în stat.

Într-un comunicat de presă publicat pe Facebook, Platforma 100 precizează: "Guvernul PSD-ALDE tocmai şi-a anunţat astăzi, 23 august, prin vocea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, intenţiile de modificare a pachetului de legi ale justiţiei (Legile 303, 304 şi 317 din 2004).

Platforma România 100 atrage atenţia asupra efectelor negative pe care unele dintre modificările propuse le vor avea asupra independenţei justiţiei şi a echilibrului puterilor în stat".

Independenţa justiţiei va fi grav afectată, în opinia reprezentanţilor Platformei, prin mutarea Inspecţiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiţiei.

În comunicat se mai arată: "Se deschide astfel calea interferenţei factorului politic în cariera magistraţilor, prin scoaterea cercetării disciplinare a acestora din sfera de competenţă a CSM, care este garantul independenţei justiţiei.

Totodată, modificările propuse în domeniul răspunderii materiale a magistraţilor sunt de natură a introduce o presiune suplimentară asupra judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile în care răspunderea magistraţilor este reglementată complet şi fără echivoc".

Potrivit reprezentanţilor Platformei, eliminarea Preşedintelui României din procedura de numire a conducerii principalelor structuri de parchet va afecta echilibrul puterilor în stat şi creează un model fără echivalent la nivelul statelor membre.

Sursa citată adaugă: "Prin adoptarea propunerilor anunţate astăzi de ministrul Tudorel Toader, cariera magistraţilor va fi mai vulnerabilă la presiuni politice, revenind la nivelul anului 2004, înainte de adoptarea pachetului de legi pentru reformarea sistemului judiciar.

Platforma România 100 constată că deteriorarea condiţiei magistratului, asupra căreia a avertizat încă de acum 3 luni se adânceşte cu paşi rapizi prin acţiunile coaliţiei PSD - ALDE.

Platforma România 100 va reveni cu o analiză detaliată a propunerilor ministrului Toader după publicarea documentelor spre dezbatere publică pe siteul Ministerului Justiţiei".

(S.A.)

------------

Actualizare 15:50 PICCJ face precizări privind modificările ce urmează a fi aduse legilor Justiţiei

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face mai multe precizări, ca urmare a solicitărilor mass-media de a prezenta un punct de vedere în legătură cu modificările ce urmează a fi aduse legilor Justiţiei, potrivit unui comunicat de presă.

Reprezentanţii PICCJ menţionează: "Ministerul Public a luat act cu suprindere şi îngrijorare de modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi asupra cărora procurorii nu au fost consultaţi în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor (sugerând că problema corupţiei se află în corpul magistraţilor şi nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic (precizăm că, în ceea ce priveşte procurorii, Inspecţia Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiţiei); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenţei Justiţiei, de numire a funcţiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunere agreată şi de MCV, constând într-o procedură de selecţie transparentă a candidaţilor, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiţiei, numirea fiind făcută de preşedintele României".

De asemenea, PICCJ atrage atenţia că şi alte modificări vor bulversa sistemul

judiciar, precum: modalitatea de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, promovarea pe loc, condiţiile răspunderii magistraţilor.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii PICCJ precizează că proiectul de modificare a legilor Justiţiei nu le-a fost transmis până la acest moment şi, după ce vor lua cunoştinţă de conţinutul integral al acestuia, vor reveni cu un punct de vedere complet.

(A.C.)

-----

Actualizare 15:15 Ludovic Orban: "Am discutat cu USR despre depunerea unei moţiuni simple împotriva ministrului Justiţiei"

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, într-o conferinţă de presă, că a discutat cu preşedintele interimar al USR, Elek Levente, despre posibilitatea depunerii unei moţiuni simple împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în condiţiile în care modificările aduse legilor justiţiei creează premisele unei "politizări brutale" a justiţiei din ţară şi riscă să afecteze democraţia şi statul de drept.

Orban a spus că, cel mai probabil, parlamentarii PNL, alături de cei de la USR, vor depune o moţiune simplă, întrebat dacă proiectul de modificare a legilor justiţiei ar putea fi subiectul unei moţiuni de cenzură.

Preşedintele PNL a răspuns: "Instrumentul moţiunii de cenzură este un instrument care trebuie folosit atunci când are cea mai mare şansă să iasă. Recunosc că am discutat cu preşedintele interimar al USR despre posibilitatea introducerii unei moţiuni simple împotriva Ministerului Justiţiei şi există posibilitatea de a depune această moţiune simplă, dar obiectivul nostru este să nu fie adoptate aceste modificări".

Ludovic Orban a mai afirmat că modificările aduse legilor justiţiei "sunt extrem de grave şi creează premisele unei politizări brutale a justiţiei din România, care riscă să afecteze democraţia şi statul de drept din România".

(A.C.)

--------

Actualizare 14:50 Inspecţia Judiciară salută intenţia ministrului Justiţiei de a consolida independenţa acestei instituţii faţă de CSM

Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare apreciază intenţia ministrului Justiţiei de a consolida independenţa acestei instituţii faţă de Consiliul Superior al Magistraturii şi susţin că modificările sunt în acord cu punctele de vedere ale Inspecţiei referitoare la necesitatea autonomiei, a declarat purtătorul de cuvânt al IJ, Alin Bogdan Alexandru.

Bogdan Alexandru a precizat, citat de News.ro: "Apreciem intenţia ministrului justiţiei de a consolida independenţa Inspecţiei Judiciare faţă de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu poziţiile pe care Inspecţia le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecţiei Judiciare".

(A.C.)

------

Actualizare 14:11 Ghinea: "Dacă România avea legile propuse de Tudorel Toader, nu ar mai fi intrat în UE"

Deputatul USR Cristian Ghinea afirmă că modificările propuse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la legile justiţiei sunt grave, el susţinând că, dacă România avea astfel de prevederi, nu ar fi intrat în UE, subliniind că "ne întoarcem la epoca controlului politic pe magistraţi".

"Mare parte din reforma justiţiei făcută pentru a intra în UE este anulată prin propunerile ministrului de resort de astăzi", scrie Ghinea pe Facebook.

Potrivit sursei citate, el subliniază că "Inspecţia judiciară la MJ e cea mai gravă", pentru că "ne întoarcem la epoca controlului politic pe magistraţi".

"Renunţarea la schema Guvern-CSM-Preşedinte pentru şefia DNA şi DIICOT e o greşeală. Schema asta a asigurat echilibru şi responsabilitate", mai arată deputatul USR.

Cristian Ghinea continuă: "Să fiu clar: dacă România avea legile propuse de Tudorel Toader atunci nu ar mai fi intrat în UE. Vom reveni cu detalii. E grav".

(A.C.)

------

Actualizare 14:03 Orban, despre modificarea legilor justiţiei: "PNL se va lupta cu toate armele ca aceste enormităţi să nu fie adoptate"

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a menţionat că scoaterea preşedintelui ţării din ecuaţia numirii şefilor de parchete va face ca ministrul Justiţiei să numeasă procurori obedienţi, care să răspundă la comenzi şi care să nu mai îndrăznească să declanşeze anchete împotriva "protejaţilor din clientela politico-economică".

El a ţinut să precizeze, pe pagina sa de Facebook, că liberalii sunt împotriva modificărilor aduse legilor justiţie şi se vor lupta cu toate armele pentru a împiedica adoptarea acestor "enormităţi" care riscă să distrugă independenţa puterii judecătoreşti.

Liderul PNL a afirmat: "Guvernul îşi dă aramă pe faţă. Dragnea şi Tăriceanu vor să subordoneze politic parchetele pentru a inhiba anchetele, în special pentru fapte de corupţie, care vizează liderii partidelor de guvernământ. Scoaterea preşedintelui din ecuaţia numirii şefilor de parchete permite arbitrariul ministrului de Justiţie, care este politic, în nominalizarea acestora. Ministrul politic va caută să numească procurori obedienţi, care să răspundă la comenzi şi care să nu mai îndrăznească să declanşeze anchete împotriva protejaţilor din clientela politico-economică. Mai mult, parchetele pot să se transforme într-o armă politică de luptă împotriva opozanţilor".

Potrivit sursei citate, Orban a mai spus că "prin trecerea inspecţiei judiciare în subordinea Ministrului Justiţiei, aceasta riscă să se transforme într- o falangă represivă a partidului de guvernământ, care să intimideze magistraţii".

"Suntem categoric împotrivă şi ne vom lupta cu toate armele pentru a împiedica adoptarea acestor enormităţi care riscă să distrugă independenţa puterii judecătoreşti şi să pună sub semnul întrebării democraţia din România", a conchis Ludovic Orban.

(A.C.)

------

Actualizare 11:20 Toader doreşte majorarea vechimii necesare pentru promovarea magistraţilor

Ministrul justiţiei precizeză că o primă modificare va fi majorarea vechimii necesare pentru promovarea magistraţilor.

Tudorel Toader a explicat: " La un moment dat se lua în considerare şi perioada în care un procuror/judecător fusese avocat. Prin proiectul nostru propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare - şapte ani de activitate efectivă în funcţia de judecător pentru a promova. Aceeaşi propunere şi în privinţa procurorilor - să aibă şapte ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova, opt ani în funcţia de procuror pentru a promova în funcţia de procuror la DIICOT sau la DNA, zece ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova procuror la Parchetul de pe lângă ICCJ şi 18 ani vechime în funcţia de judecător pentru a promova judecător la ICCJ. Aceste cerinţe asigură un parcurs în cariera de magistrat fără a fi sărite anumite trepte".

În noul proiect de lege se mai propune că "judecătorii să poată participa la concurs pentru a dobândi un grad superior, dar dacă rămân la judecătorie sau parchet de pe lângă tribunal, vor fi plătiţi pentru activitatea efectivă, nu pentru gradul pe care îl au în sertar".

Toader a mai susţinut: "Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel, să rămână la judecătorie şi să ia salariu pentru Curtea de Apel. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu drag de Curte de Apel care lucrează la judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Suut mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal".

De asemenea, Ministerul propune ca pe viitor funcţiile de conducere să aibă un mandat de patru ani, în loc de trei ca în prezent.

Ministrul Justiţiei a menţionat: "Legea prevede că mandatele în curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Dacă legea intră în vigoare în ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de patru ani nu se referă la cei care au funcţii astăzi sau mâine. Posibilitatea unui procuror de a trece în funcţia de judecător sau a unui judecător pentru a trece în funcţia de procuror: după doilea an la Institutul Magistraturii se duc în practică, după care se specializează. Judecătorii sunt majoritari în celelalte domenii, nu în penal, procurorii sunt majoritari în penal. Propunerea noastră e de a respecta specializarea pe care o au magistraţii de-a lungul carierei. Menţinem posibilitatea ca un procuror să treacă judecător, dar numai la nivel de judecătorie, cu avizul CSM. Altfel apar condiţiile de vechime".

În proiectul de lege se mai punctează:

- separarea competenţelor decizionale: secţia pentru procurori de la CSM să decidă în privinţa carierei profesionale a procurorilor, secţia pentru judecători să decidă în privinţa judecătorilor, rămânând CSM-ul să desfăşoare activităţile pentru independenţa şi bună funcţionare.

- redimensionarea schemei de condudere la ICCJ: ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat şi foarte bogat. Pentru bună funcţionare, se consideră că este necesar un al doilea vicepreşedinte.

- procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ: se păstrează în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele ţării noastre. Se modifică în sensul că propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secţia pentru judecători.

- procedura de numire la Ministerul Public, funcţii de conducere: să decidă secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, procurori care trebuie să aibă zece ani de vechime în funcţia de procuror. MCV recomandă o procedură transparentă pentru numirea în funcţie şi neamestecul factorului politic.

Tudorel Toader mai prezintă că în proiectul de lege se elimina posibilitatea de menţinere în funcţie a magistraţilor condamnaţi pentru vătămare corporală din culpă, menţinerii drepturilor locative chiar şi după pensionare, reîncadrării în funcţia de judecător sau procuror, după pensionare, cu avizul CSM.

Toader a declarat: "În prezent, decizia aparţine CSM. Eu cred că aici nu e chestiune de apreciere, ci de constarare a unui fapt obiectiv incompatibil cu statutul de magistrat. În prezent, pragul este foarte sus, la 90 de zile de îngrijire după vătămare din culpă. Legea este egală pentru toţi, această prevedere legală nu se justifică. Dreptul locativ derivă din atribuţiile de serviciu, dar după legea în vigoare, el iese la pensie şi rămâne acolo chiriaş cât doreşte, iar după deces, moştenitorii dansului pot beneficia de contractul de închiriere. În momentul în care a încetat contractul trebuie să înceteze şi beneficiile. Propunerea noastră este de abrogare a acestei prevederi: a încetat contractul, a încetat şi beneficiul locativ. Propunem abrogarea acestei prevederi. Spre exemplu: un magistrat se pensionează la 49 de ani, apoi face cerere de reîncadrare. De principiu nu sunt de acord cu aceste reîncadrări. Consecinţă este cumulul pensie-salariu. Un pensionar care se reîncadrează mie nu îmi creează convingerea că mai are proiecte pe termen lung. Avem atâţia tineri jurişti în ţară dornici să se încadreze. De multă vreme s-a vorbit de legea răspunderii magistraţilor: de principiu, judecătorii şi procurorii răspund penal în condiţiile legii. Este o prevedere de principiu. Se menţine prevederea constituţională potrivit căreia statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Prejudiciile cauzate prin erorile judiciare nici nu pot fi altfel, pentru că este un principiu constituţional. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii. Aici apare o modificare: solidaritatea în răspundere a celui care cauzează prejudiciul alături de stat".

Toader a mai adăugat: "Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluţiile adoptate de procurorul ierarhic inferior. În prezent pot fi infirmate numai pentru motive de legalitate. Nu se intră pe fond. O soluţie vizând o posibilă răspundere penală are pe de o parte componentă de legalitate, are pe altă parte componentă de temeinicie. Prin urmare, propunerea extinde temeiurile pentru care procurorul ierarhic superior poate infirmă soluţia procurorului de caz".

Ministerul Justiţiei mai propune înfiinţarea unei direcţii specializate în cadrul Ministerului public, pe lângă DNA şi DIICOT, care să aibă competenţă exclusivă pentru faptele penale reclamate comise de către magistraţi. Că o garanţie pentru independenţa judecătorilor vom avea un corp de 20 de procurori care să ancheteze presupusele fapte reclamate că fiind săvârşite de către magistraţi.

Ministrul mai relatează: "Membrii CSM trebuie să se suspende din magistratură. Ei sunt demnitari ai statului român şi trebuie să se ocupe exclusiv de atribuţiile de membru CSM, pe durata mandatului. Inspecţia judiciară trece la Ministerul Justiţiei. În multe ţări, Inspecţia judiciară este la MJ, respectând independenţa pe care o are. Să nu fie dependentă de CSM".

Toader a afirmat, despre admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii: "În multe ţări din lume, această demnitate de magistrat, care decide în raport cu soarta unui om, presupune ştiinţă de carte pe de o parte, dar mai presupune în plus şi o maturitate, o experienţă de viaţă, o capacitate a magistratului de a înţelege mecanismele vieţii sociale. În multe ţări nu se încredinţează puterea judecătorească unui tânăr de 24-25 de ani, cât are când termină INM. Eu sunt la catedră de 27 de ani. Am mers pe absolut toate treptele. Că ministru trebuie să mă poziţionez între tinerii care aspiră la statutul de magistrat, exigenţele statului de drept şi cetăţean. Prin urmare, propunem că la INM candidaţii să aibă vârstă minimă de 30 de ani şi o experienţă în profesiile juridice de cel puţin 5 ani. Avem foarte multe profesii juridice, ţară nu are nevoie numai de procurori şi judecători, ci şi de consilieri juridici, notari, avocaţi, executori judecătoreşti. Propunerea o anulează pe cea pe care o permite legislaţia de astăzi, că la 5 ani vechime să dea admitere să între direct procuror sau judecător, necontând vârstă. O chestiune tehnică: Astăzi concursul la Institutul Naţional al Magistraturii se anunţă cu 60 de zile înainte, noi propunem să se anunţe cu şase luni înainte".

În proiectul de lege se menţionează că auditorii de justiţie vor beneficia de decontarea materialelor didactice şi cazare gratuită la INM, iar dacă spaţiile de cazare de la INM nu sunt suficiente, atunci vor beneficia de decontarea a 50% din chirie.

În acelaşi timp, ministrul mai anunţă că evaluarea psihologică este prevăzută o dată la cinci ani.

Toader a precizat: "Judecătorii/procurorii vor fi supuşi unei evaluări periodice: performanţe, integritate, iar cei care au funcţii de conducere, şi a competenţelor manageriale. Sunt propuneri de fond şi nu de formă, pe care le considerăm fireşti, necesare şi normale, de natură să asigure bună funcţionare între cele trei puteri ale statului, de natură a eficientiza şi credibiliza actul de justiţie".

(A.C.)

-----

Actualizare 11:10 Toader: "Vorbim despre legile justiţiei - legea 303, 304 si 317"

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezintă, astăzi, într-o conferinţă de presă la sediul ministerului, proiectul de lege privind modificarea legilor justiţiei.

"Vorbim despre legile justiţiei - legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim astăzi nici despre graţiere, nici despre amnistie, nici despre abuzul în serviciu şi neglijenţă în serviciu", a precizat Tudorel Toader, în debutul conferinţei de presă.

Toader a adăugat: "Propunerile vor fi dezbătute. Nu poate fi vorba despre adoptarea prin OUG. Ele au fost adoptate în 2004, au trecut 13 ani de la adoptare. Între timp, România a devenit stat membru UE. Înre timp, legislaţia naţională, în bună măsură, a fost adaptată directivelor europene, transpuse în legislaţia naţională. În continuare avem directive ce trebuie transpuse în legislaţia naţională. Eu personal nu mă grăbesc să dau replici la afirmaţiile apărute în spaţiul public, însă directiva privind confiscarea extinsă are în vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsă se aplică pentru infracţiuni, fapte penale, şi nu pentru orice comportament ilicit. Dacă vorbeam de comportamente ilicite, aproape că ajungeam la legea 18. M-aş bucură dacă, după prezentare şi analiză, veţi constată faptul că propunerile formulate sunt în parametrii normalului, necesarului, într-un stat de drept".

(A.C.)

---------

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezintă, astăzi, proiectul de lege privind modificarea Legilor justiţiei.

El spunea că au fost propuse modificări de fond, şi nu de formă şi că intenţionează să facă posibile şi modificări la proiectul de lege privind graţierea unor pedepse.

Ministrul Justiţiei va face declaraţii de presă, azi, începând cu ora 11:00, când ar urma să prezinte acest proiect, potrivit News.ro.

De altfel, el anunţa la începutul acestei luni că în 23 august va prezenta public proiectul de lege privind modificarea Legilor justiţiei.

"Sunt propuse modificări de fond şi nu de formă!", spunea Tudorel Toader.

Modificările la legile justiţiei vizează în principal trei texte de lege: Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Printre modificările la legile justiţiei aşteptate de la ministrul Tudorel Toader se număra şi măsura supravegherii electronice, aşa-zisă brăţara electronică pentru inculpaţii aflaţi în arest la domiciliu sau sub control judiciar.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mers în iulie la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, despre legile privind Justiţia. El a afirmat că pachetul va fi adoptat de Guvern pe 1 septembrie, urmând a fi transmis Parlamentului.