Perioada de tatonări pentru găsirea unui investitor care să încheie un parteneriat cu societatea Cupru Min Roşia Poieni se apropie de final, firmele interesate putând să transmită scrisori de intenţie până pe 10 iunie.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, ne-a declarat că în ultimele săptămâni a discutat cu mai multe companii care şi-au manifestat interesul pentru un posibil parteneriat la Roşia Poieni.
Domnia sa a adăugat că, zilele următoare, urmează să se întâlnească cu reprezentanţii judiciari, firmele de avocatură Boştină&Asociaţii şi Zamfirescu Racoţi&Asociaţii pentru a pregăti caietul de sarcini, astfel încât, într-un termen foarte scurt, să poată demara investiţia de la Abrud.
Cele două cabinete de avocatură fost alese să ofere, pe lângă asistenţă juridică, şi asistenţă tehnică şi financiară pentru Cupru Min, urmând ca pe 17 iunie să anunţe rezultatele evaluării necesarului de investiţii pentru mediu, tehnologie şi decopertare.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spunea în 9 mai că instituţia a primit şase oferte pentru Cupru Min, din partea unor mari companii din industria cuprului, din Rusia, Europa şi America de Nord.
Surse apropiate societăţii Cupru Min afirmau că printre cei interesaţi de zăcămintele de la Abrud s-ar afla şi o subsidiară din ţara noastră a companei Trafigura.
În ceea ce priveşte formula de atragere de investiţii, ministrul Vosganian a declarat că "se va face prin orice metodă prevăzută de lege (asociere în participaţiune, cooperare etc.), suma obţinută de la investitorul selectat urmând a fi utilizată pentru efectuarea investiţiilor de mediu, dotarea tehnologică a societăţii, deschiderea de noi fronturi de lucru şi capital de lucru", potrivit unui anunţ al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), organismul prin care este derulat acest proces.
Totodată, ministrul Economiei a reiterat nevoia ca firmele care vor dori să încheie un parteneriat la Cupru Min să aibă experienţă în minerit, pentru a evita situaţiile din trecut, precum cea cu consorţiul Energomineral-Ipronef-Cuprom (2007) sau cea mai recentă, din 2012, cu Roman Cooper.
Investitorilor li se va cere să prezinte structura acţionariatului şi li se va cere să facă dovadă de capabilităţile financiare, potrivit afirmaţiilor lui Varujan Vosganian.
Ministrul Economiei mai menţiona, în urmă cu câteva săptămâni, că parteneriatul strategic pe care se mizează în cazul Cupru Min este o formulă tranzitorie pentru a se evita o concesiune sau o cedare de acţiuni.
Totodată, domnia sa a justificat alegerea parteneriatului strategic şi prin faptul că, momentan, la Cupru Min există două litigii.
Primul litigiu este cel prin care Roman Copper solicită returnarea garanţiei după privatizarea nereuşită de anul trecut, iar cel de-al doilea este cel prin care Energo Mineral, fostul partener al Cupru Min, solicită 78 de milioane de lei în contul unor operaţiuni efectuate la Cupru Min.
Ministrul Economiei a mai precizat că durata parteneriatului dintre Cupru Min şi investitorul strategic va depinde de evoluţia preţului la cupru pe pieţele internaţionale, contractul putând avea o durată de 3, 4 sau 5 ani.
• Soarta Cupru Min, decisă după modelul de la Băiţa Ştei
Varujan Vosganian declara, săptămâna trecută, că a realizat un experiment la Băiţa pe care vrea să îl aplice şi în cazul Cupru Min, în care se încheie un contract cu o companie ce oferă o sumă de bani în schimbul unei părţi din producţie.
"În luna aprilie am încheiat un contract cu două companii, negocierile începuseră mai demult, dar ele trenau. În aprilie am încheiat un contract cu Remat Group Management şi BS Recycling. Acest contract prevede ca cele două companii să furnizeze o sumă de bani destinată modernizării şi capitalului de lucru, inclusiv plăţii datoriilor restante, iar aceste companii vor primi în schimb jumătate din producţie", preciza ministrul Economiei.
Domnia sa a mai estimat că în cazul Cupru Min, investiţia va fi, cel mai probabil, de circa 40-50 de milioane de euro, în contul căreia investitorul va primi materie primă.
Varujan Vosganian a mai menţionat că "o bună parte a producţie va fi livrată în contul investiţiei, iar cealaltă parte va rămâne la dispoziţia Cupru Min care va trebuie să îşi plătească salariile, să îşi desfăşoare activitatea". La Băiţa Ştei, zăcămintele exploatate sunt calcarul şi dolomita.