VASILE DÎNCU: Locuinţele ANL pentru tineri ar trebui să nu mai fie vândute

Fondul de locuinţe publice este de doar 2%, iar necesarul este mult mai mare, fapt pentru care se analizează posibilitatea ca, în viitor, să nu mai fie vândute locuinţele ANL pentru tineri, a afirmat, ieri, vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Domnia sa a explicat la dezbaterea publică a proiectului de HG pentru aprobarea Strategiei Naţionale a Locuirii, care a avut loc ieri la MDRAP: "2% este foarte mic pentru locuinţe publice (...) şi ne gândim la două situaţii - situaţiile de urgenţă care pot apărea oricând. Ne dăm seama numai după ce s-a întâmplat o tragedie că puteam să facem mai mult. (...) Pe de altă parte, (...) tot în zona locuinţelor publice, pot intra şi elementele care ţin de mobilitatea forţei de muncă în teritoriu sau mobilitatea chiar în interiorul (...) zonei administraţiei. (...) Astăzi funcţionarii sunt legaţi de clădirea în care îşi desfăşoară activitatea, mobilitatea profesională ar trebui să fie mult mai mare, inclusiv în cazul funcţionarilor publici. (...) Va trebui să găsim o zonă de (...) eficienţă şi să optimizăm toate aceste criterii atunci când vom stabili care este procentul de locuinţe publice".

Potrivit lui Dîncu, se analizează ideea de a nu mai fi vândute locuinţele ANL pentru tineri: "Ideea pe care am primit-o din partea societăţii civile (...), având în vedere că avem un fond de locuinţe publice doar de 2% şi necesarul este mult mai mare pentru orice ţară civilizată, este de a nu mai vinde în viitor locuinţele ANL pentru tineri. (...) Este o politică pe care o vom introduce pentru viitor, în următorii ani, în niciun caz nu este (...) o chestiune care să-i ducă în alertă pe tinerii care în acest moment au făcut economii sau şi-au planificat viaţa în aşa fel încât să-şi continue locuirea într-o locuinţă ANL. Dar (...), locuinţele ANL nu sunt adaptate nici în acest moment pentru o familie cu copii mai mulţi, pentru o dezvoltare a familiei. Deci în mod normal locuinţele ANL (...) care se vor construi în viitor vor fi gândite în aşa fel încât să fie locuinţe pentru tineri pentru o anumită etapă. (...) În mod normal, va trebui, în funcţie de resursele pe care le vom avea, să creştem în următorii ani de câteva ori fondurile pentru «Prima Casă», pentru că acestea pot constitui condiţii normale de locuire pentru o familie care se extinde".

El a mai afirmat că trebuie făcută o expertiză legată de numărul de locuinţe publice de care este nevoie: "Nu trebuie construite neapărat toate acestea de către stat (...), se poate face şi prin parteneriat public-privat, putem gândi planuri de mobilizare în caz de situaţii de urgenţă, în care să fie mobilizabile inclusiv locuinţe care vin din zona privată şi care în acel moment nu sunt ocupate. Avem un stoc de locuinţe de 16%, spune Statistica, dar eu cred că este mult mai mare, (...) locuinţe care exced (...) numărul de familii din România. Pe de altă parte, în marile oraşe este un mare număr de familii şi o presiune foarte mare pe piaţa imobiliară". Vasile Dîncu a spus că există un mare număr de familii care caută locuinţe, mai ales familii tinere.

• Vouchere pentru locuire în cazuri sociale, dar şi pentru tineri angajaţi

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a anunţat că analizează posibilitatea acordării unor "vouchere pentru locuire", în anumite cazuri sociale, dar şi pentru acoperirea chiriei de către tineri angajaţi.

Domnia sa a spus, citat de Agerpres: "Am discutat (...) ideea de politici în domeniul subvenţionării pentru cazuri sociale, de chirii prin vouchere pentru locuire, chirii pentru tinerii angajaţi. (...) Am început să lucrăm cu specialiştii în finanţe asupra unor scheme de sprijin pe acest domeniu. Cred că este un lucru foarte important care, în multitudinea de ajutoare sociale pe care le-am gândit noi uneori mult prea extinse, nu l-am luat în calcul şi nu a fost luat în calcul, deşi este una din cele mai importante probleme ale unei familii".

Potrivit vicepremierului Dîncu, posibilitatea acordării unor vouchere pentru locuire face parte din "dimensiunea socială" a Strategiei Locuirii.

"Aceste vouchere de locuire ar putea să se aplice în mai multe locuri. Noi am propus deocamdată şi analizăm împreună cu Ministerul de Finanţe şi cu Ministerul Muncii (...), de exemplu, modul în care ar putea să se aplice familiilor de pensionari, ca o formă de asistenţă socială, pensionari care la un moment dat sunt situaţii în care nu pot să-şi plătească utilităţile sau venitul lor este în peste 40% afectat de aceste cheltuieli de locuire. Asta ar fi o zonă socială, să spunem. Ar putea să se aplice şi în cazul mobilităţii forţei de muncă, pentru a facilita o mai bună distribuţie a forţei de muncă în teritoriu, poate fi aplicat şi ca deduceri fiscale. La Ministerul Muncii, (...) colegul meu Dragoş Pîslaru are un proiect interesant legat de mobilitatea forţei de muncă în România şi cred că în conexiune cu acest program am putea să gândim acordarea unor vouchere de locuire", a spus Dîncu.

El a precizat că aceste vouchere ar putea fi introduse şi în sistemul privat.

"Evident că pentru a facilita angajarea tinerilor care nu au locuinţe, de asemenea, pot fi date aceste vouchere. Cred că aceste vouchere pot fi introduse şi în sistemul privat pentru a fi acordate de (...) cei care angajează forţă de muncă tânără şi pentru care ar putea să primească, de exemplu, deduceri fiscale. Deci există o posibilitate destul de mare pentru a subvenţiona într-un fel, a acorda vouchere pentru locuinţe şi în cazul locuirii în general", a afirmat vicepremierul.

Conform lui Vasile Dîncu, nu s-a discutat până în acest moment despre bugetul necesar pentru un astfel de program. "Asta e o problemă care ţine de modul în care se articulează după aceea strategia", a precizat el.

• Dîncu: Locuirea în România este precară

Locuirea în România este precară, iar în acest domeniu, timp de 26 de ani, nu a existat o politică coerentă, a mai spus vicepremierul Vasile Dîncu, adăugând: "Ne uităm în datele noastre şi ne dăm seama că locuirea în România este precară. (...) Avem un tip de precaritate care este unul dintre cele mai grave lucruri ale traiului de zi cu zi, (...) pornind de la supraaglomerare la condiţiile de calitate a locuirii. (...) Dar, (...) peste 70% dintre oameni sunt mulţumiţi de propria locuinţă. De ce? Pentru că îşi asumă acest lucru ca fiind o parte din proiectul lor personal. (...) Ca sociolog ştiu că nu este aşa. (...) Atunci când este vorba de locuire, (...) peste 90% din populaţie este determinată de anumite condiţii pe care le găseşte în societate".

Potrivit vicepremierului, la ţară, doar 37% din persoane au baie în case. "Restul sunt locuinţe care nu se deosebesc foarte mult de locuinţele dinainte de secolul XX", a spus Dîncu.

El a atras atenţia că în domeniul locuirii România a rămas foarte mult în urmă.

"În România, timp de 26 de ani, nu am avut o politică coerentă în domeniul locuirii. (...) Faţă de alte aspecte sociale, (...) cred că am rămas cel mai în urmă cu acest domeniu. (...) Politicile de locuire se asociază cu sărăcia în general a unei ţări, cu nivelul de trai scăzut", a completat Dîncu.

În opinia sa, există "o situaţie paradoxală" în ceea ce priveşte numărul de locuinţe raportat la numărul de locuitori şi în conexiune cu migraţia masivă din ultimii ani.

Dîncu a menţionat: "Eu cred că datele noastre şi datele de la Statistică nu sunt 100% precise, pentru că aşa cum avem şi o (...) piaţă neagră a chiriilor, (...) aşa cred că şi înregistrarea mişcării populaţiei, internaţională, (...) nu este foarte bine definită. (...) Ştim că avem peste 8 milioane de locuinţe şi 7,2 milioane de familii. Asta înseamnă că avem un surplus de 16% de locuinţe vacante care într-un fel nu sunt introduse în circuitul social, care probabil că produc costuri, dar nu produc beneficii sau care se deteriorează în acest timp. Deci statul este obligat, dacă este un stat inteligent, să găsească soluţii pentru a stimula (...) o dinamică a locuinţelor".

El a precizat că trebuie valorificat potenţialul existent. "În primul rând, este vorba de o supraîncărcare financiară a populaţiei. În general, în studiile sociologice şi în politicile europene se consideră că, dacă costurile locuinţei (...) depăşesc 40% din venitul unei familii, atunci acest lucru este disfuncţional şi intrăm în (...) o precaritate a locuirii. Nu avem o securizare cred foarte bună a dreptului la posesie. (...) Aproape 90% - din studiile noastre - din locuinţe sunt destul de vechi, adică sunt construite înainte de 1989", a arătat Vasile Dîncu.

Conform vicepremierului, trebuie rezolvat şi "haosul urbanistic". "Cred că săptămâna viitoare vom reuşi să aducem în Guvern o modificare importantă pentru legile fundamentale care definesc construcţia (...) din spaţiile urbane", a anunţat Dîncu.

El a precizat că o nouă lege a locuinţei ar trebui "să interzică segregarea spaţială", izolarea unor tipuri de populaţie de restul spaţiului urban.

"Am văzut şi anul acesta câteva proiecte în ţară în care primari din oraşe au construit în afara oraşului, undeva în no man's land, de exemplu, locuinţe pentru tineri sau pentru (...) familii defavorizate. (...) Acest lucru ar trebui să-l interzicem în viitor", a opinat Dîncu.

• Dîncu, despre măsurile în caz de cutremur: În 11 luni am făcut tot ce se putea omeneşte, social şi politic posibil

Vicepremierul Vasile Dîncu a mai declarat ieri că, în cele 11 luni de mandat ale actualului Guvern, a fost făcut "tot ceea ce se putea omeneşte, social şi politic posibil" în privinţa măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea riscului la cutremur.

"În 11 luni, am făcut tot ceea ce se putea face omeneşte, social şi politic posibil", a spus Vasile Dîncu, întrebat la o dezbatere publică de la MDRAP de un participant dacă se va considera "principalul responsabil" în cazul în care un cutremur puternic va lovi România în următorii ani, având în vedere că nu ar fi fost reabilitate suficiente clădiri cu risc seismic.

Dîncu a precizat că nu vrea să intre într-o "polemică politică" pe această temă.

"Pentru 11 luni, noi am respectat tot ceea ce ne-am propus şi ceea ce puteam să facem, având în vedere că (...) nu Guvernul consolidează clădiri, ci autorităţile locale şi cei care, conform legii, au această obligaţie. (...) Ne-am asumat să lucrăm la ceea ce poate lucra Guvernul, adică la politici în acest sens, politici publice, la legislaţie. (...) Asta facem, pentru că asta poate să facă Guvernul", a spus vicepremierul.

El a precizat că în acest domeniu Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lucrat cu Ministerul Afacerilor Interne.

"Am lucrat împreună cu Ministerul de Interne, cu DSU şi IGSU. În tot acest timp am avut foarte multe acţiuni comune pentru a schimba legislaţia şi pentru a perfecţiona modul de organizare, inclusiv a unor exerciţii", a spus Dîncu, dând exemplu şi exerciţiul de amploare de simulare a unui cutremur desfăşurat recent.

Vasile Dîncu a amintit că în acest an a fost revizuit şi cadrul legislativ în ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă şi a fost mărit bugetul pentru reabilitarea locuinţelor cu risc seismic.