Vatican: Papa Francisc este în stare stabilă şi şi-a reluat unele activităţi

Papa Francisc, care se luptă de aproape trei săptămâni cu o dublă pneumonie, a rămas în stare stabilă pe tot parcursul zilei de miercuri şi nu a avut noi crize respiratorii, a anunţat Vaticanul miercuri seara, precizând că suveranul pontif şi-a reluat unele activităţi şi a petrecut o mare parte din zi într-un fotoliu, potrivit news.ro.

Papa în vârstă de 88 de ani a fost internat la spitalul Gemelli din Roma pe 14 februarie cu o infecţie respiratorie severă care a necesitat un tratament în continuă evoluţie.

Într-un buletin de sănătate relativ optimist, Vaticanul a declarat miercuri seara că papa şi-a reluat unele activităţi şi a petrecut mare parte din zi într-un fotoliu. Ultima dată când Vaticanul a precizat că papa a fost capabil să lucreze a fost pe 27 februarie.

Cu toate acestea, medicii săi au reiterat că prognosticul în cazul său rămâne "rezervat", ceea ce înseamnă că nu este încă în afara pericolului.

Vaticanul a mai spus că Papa Francisc va fi reconectat la ventilaţie mecanică neinvazivă pe timp de noapte, deşi aceasta a fost îndepărtată pe timpul zilei, ceea ce subliniază dificultatea sa continuă de a scăpa de pericol. Atunci când nu este sub ventilaţie mecanică - care împinge aerul în plămâni şi nu necesită sedarea pacientului - Papa primeşte un flux mai mare de oxigen printr-un mic furtun nazal ataşat sub nas.

Pentru prima dată de la 24 februarie, Vaticanul a informat că papa a avut miercuri o convorbire telefonică cu parohia catolică din Gaza, ceea ce a făcut frecvent în timpul războiului dintre Israel şi Hamas.

Aceste veşti relativ mai bune vin după ce Papa Francisc a suferit luni două episoade de "insuficienţă respiratorie acută", dar de atunci crizele nu s-au mai repetat.

Papa Francisc nu a mai fost văzut în public de la intrarea în spital, aceasta fiind cea mai lungă absenţă de la începutul papalităţii sale, în urmă cu 12 ani. Medicii săi nu au precizat cât ar putea dura tratamentul.

Suveranul pontif a lipsit deja de la o serie de evenimente bisericeşti, inclusiv de la slujba de miercuri, cunoscută sub numele de Miercurea Cenuşii, care marchează începutul unei perioade de 40 de zile până la Duminica Paştelui şi pe care suveranul pontif o prezidează în mod normal.