Evoluţia încasărilor la buget este foarte slabă, comparativ cu proiecţia în baza căreia a fost constituit bugetul, reiterează Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa apreciază că proiecţia bugetară, care indică o creştere de 14% a veniturilor anuale, este nerealistă, şansele ca nivelul de colectare a taxelor şi impozitelor să crească fiind foarte mici.
"Colectarea merge foarte slab", ne-a spus, ieri, domnul Dumitru, în contextul în care veniturile bugetului general consolidat au scăzut cu 1,4%, în primele două luni ale anului în curs faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Acestea au însumat 34,9 miliarde lei, reprezentând 4,3% din PIB, conform datelor din execuţia bugetară, transmise de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Comunicatul MFP arată că execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane lei, respectiv 0,05% din PIB, faţă de 788,1 milioane lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016.
Documentul precizează: "S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din impozitul pe salarii şi venit (+13,6%), contribuţiile sociale (+11,9%), impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale (+18,8%) şi la venituri din capital (+76,8%).
Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 90,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Ionuţ Dumitru apreciază că este vorba despre taxa clawback, al cărei nivel de colectare a fost foarte redus, în perioada analizată de anul trecut.
În ceea ce priveşte încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 15,8% faţă de primele două luni ale anului 2016, "pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016". Începând cu luna februarie 2017 se reflectă în încasări şi efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%, arată cifrele MFP.
Analistul economic Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, ne-a spus, în ocazia publicării execuţiei bugetare pe luna ianuarie, că scăderea de TVA de la 24% la 20% nu are nicio legătură cu reducerea veniturilor bugetare. Domnia sa ne-a spus, recent, că efectele măsurii de scădere a TVA au trecut de mult. Nici măcar reducerea de la 20% la 19% nu ar fi trebuit să fie menţionată ca motivaţie pentru reducerea încasărilor la buget, întrucât ea trebuia să fie deja prevăzută în buget, fiind cunoscută încă din anii anteriori, a menţionat domnul Dochia, precizând: "Scăderea TVA nu este o justificare pentru diminuarea veniturilor, această evoluţie din luna ianuarie fiind surprinzătoare şi, în acelaşi timp, fiind un semnal rău pentru 2017. Oricum bugetul propus era foarte, foarte la limită şi ar fi trebuit ca toate să meargă perfect ca acesta să iasă".
Încasările din accize au fost cu 5,3% mai mici, în primele două luni ale lui 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind influenţate negativ de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017, arată MFP.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde lei, scad în termeni nominali cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, diminuându-se şi cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Comunicatul Finanţelor mai arată: "Cheltuielile de personal au crescut cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor OUG nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi din educaţie începând cu 1 ianuarie 2017.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 5,1% faţă de perioada similară a anului trecut, scăderi majore înregistrându-se la instituţiile finanţate din venituri proprii şi din subvenţii (9,4%), precum şi în administraţia locală (6,1%)".
Dobânzile sunt cu 4,1% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,2%.
Subvenţiile au avut o evoluţie pozitivă cu 51,1%, în perioada analizată, creşterea majoră provenind de la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
MFP mai subliniază: "Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,4%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei (OUG 99/2016), precum şi alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi a stimulentului de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi".
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 870,1 milioane lei, respectiv 0,11% din PIB.
• Industria lemnului, produsele petroliere şi tutunul - în vizorul ANAF
Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) îşi focusează controalele în special pe comerţul cu produse petroliere şi derivatele acestora, pe domeniul producţiei şi comercializării produselor din tutun, precum şi pe industria de prelucrare a lemnului şi pe comerţul cu material lemnos, pe lândă sectorul construcţiilor şi comerţul cu ridicata, după cum au anunţat reprezentanţii autorităţii fiscale.
Pentru creşterea nivelului colectării, ANAF urmează să întreprindă, în acest an, o serie de acţiuni, printre direcţiile planificate numărându-se:
-organizarea de acţiuni sistematice de dialog şi îndrumare a contribuabililor;
-orientarea acţiunilor ANAF spre îndrumarea contribuabililor pentru accesarea unei eşalonări la plată;
-eficientizarea comunicării între contribuabili şi administraţia fiscală prin extinderea serviciului "Spaţiul privat virtual" la persoanele juridice şi la alte entităţi fără personalitate juridică;
-reducerea traficului ilicit de ţigarete de la 16,4 puncte procentuale la 14 puncte procentuale în anul 2017 şi la 11 puncte procentuale în anul 2018, prin reoperaţionalizarea echipelor mobile şi reoperaţionalizarea scanner-elor de frontieră;
-implementarea popririi electronice a conturilor bancare;
-promovarea ordinului preşedintelui ANAF de valorificare accelerată a bunurilor confiscate şi sechestrate degradabile, după criterii similare valorificării bunurilor perisabile;
- orientarea controalelor operative, în special antifraudă, către zone şi domenii de activitate în care se constată scăderea conformării fiscale şi manifestarea unor riscuri de fraudă, prin calibrarea acţiunilor pe componenta geografică, inclusiv la nivel de judeţ, şi domenii de activitate precum comerţul cu produse petroliere şi derivatele acestora, producţia şi comercializarea produselor din tutun, industria de prelucrare a lemnului şi comerţul cu material lemnos, construcţii, comerţ cu ridicată, comerţ cu băuturi alcoolice, tutun şi cafea, comerţ cu amănuntul în care se manifestă creşteri semnificative în perioada sărbătorilor, în paralel cu organizarea de campanii de prevenire şi îndrumare;
-desfăşurarea de acţiuni de monitorizare, documentare şi control în domeniul comerţului cu textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte, cu accent pe fluxurile intracomunitare de mărfuri, inclusiv aflate în tranzit pe teritoriul României;
-documentarea şi iniţierea de acţiuni de control pe tranzacţiile derulate în mediul on-line, având în vedere amploarea fenomenului de comercializare în mediul electronic, însoţite de o campanie media pe această componentă.
-revizuirea cadrului legislativ privind modul de monitorizare al operaţiunilor intracomunitare, în sensul abordării achiziţiilor şi livrărilor în şi din spaţiul intracomunitar;
- identificarea contribuabililor care înregistrează în evidenţele contabile facturi false, furnizorii înscrişi fiind societăţi cu un comportament fiscal inadecvat sau societăţi cu identitate furată.
Totodată, ANAF şi-a propus să adopte şi unele măsuri legislative, cu termen până la finele lunii iunie a acestui an.
Printre acestea se numără verificarea la nivelul lichidatorilor a respectării distribuirii sumelor încasate în cazul debitorilor în insolvenţă, precum şi desfăşurarea de acţiuni de monitorizare, documentare şi control în domeniul comerţului cu produse energetice şi derivate (păcură, combustibil lichid uşor, etc).
1. fără titlu
(mesaj trimis de Wlad în data de 28.03.2017, 07:44)
Fiscalizarea traficului de masni second-hand ar trebui să fie prioritara.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ancuta în data de 28.03.2017, 08:10)
ANAF este capusata de mafia giurgiuveana...va fi mult mai rau decat va imaginati!
3. A ti distrus tara
(mesaj trimis de gabriel în data de 28.03.2017, 11:28)
Nu mai are [Fragment eliminat, conform regulamentului] cine sa plateasca, a ti inchis prin Antifrauda zeci de mii de firme, criza francului elvetian, migratia romanilor pentru ca voi hotariti saracia din Romania, cine sa plateasca impozite, off shor-urile?