VIDEANU A DAT 300 DE MILIOANE DE EURO PE 1000 DE AUTOBUZE Pieptea: "Nu ştim cum a cheltuit Oprescu 200 milioane de euro din emisiunea de obligaţiuni din 2005"

Reporter: Aţi criticat, în repetate rânduri, abandonarea de către PMB a mai multor investiţii vitale pentru Capitală. Care sunt motivele pentru care nu sunt reluate sau demarate lucrările?

Cornel Pieptea: Pentru această întrebare, cred că cel mai sugestiv este să vă ofer un exemplu emblematic pentru lipsa de viziune a primarului general. În mai 2013, Sorin Oprescu propunea Consiliului General al Municipiului Bucureşti aprobarea indicatorilor pentru obiectivul Penetraţie B-dul Timişoara, propunere adoptată de Consiliu. În luna noiembrie a aceluiaşi an, a primit inclusiv aprobarea pentru declanşarea procedurilor de expropriere. Proiectul prevedea realizarea a 3 benzi pe sens, linie de tramvai şi pod suprateran la intersecţia cu şoseaua de centură. La câteva luni distanţă, în anul 2014, Sorin Oprescu renunţă la proiect, fără a veni cu o altă soluţie. Aşadar, strategia de investiţii a lui Sorin Oprescu înseamnă, în majoritatea cazurilor, proiecte scrise pe genunchi, fără o documentare temeinică.

Reporter: Fostul primar Adriean Videanu a atras, în mandatul său, 500 de milioane de euro pentru investiţii dintr-o emisiune de obligatiuni. Cum au fost cheltuiţi banii? De ce nu a reuşit Primăria să acopere acest împrumut din activitate şi a fost nevoie rostogolirea printr-o altă emisiune de obligaţiuni?

Cornel Pieptea: Din cele 500 milioane euro, peste 300 milioane au fost cheltuite de fostul primar al Bucureştiului, în special pentru achiziţionarea celor 1000 de autobuze Mercedes Citaro ale regiei de transport.

Puţin sub 200 milioane euro au rămas în conturile Primăriei Generale la momentul în care Sorin Oprescu a preluat mandatul de la Adriean Videanu. Din cauza lipsei de transparenţă a executivului din subordinea domnului Oprescu, nu există informaţii clare cu privire la destinaţia acestor sume de bani. La nivelul Primăriei Generale, conform legii nr. 215/2001, Sorin Oprescu este abilitat să conducă finanţele municipiului. Deşi maturitatea eurobondurilor a fost de 10 ani fără posibilitatea de răscumpărare anticipată, totuşi, în cei 7 ani de mandat ai actualului primar general, nu a existat nici cea mai mică preocupare pentru constituirea provizioanelor necesare răscumpărării obligaţiunilor scadente în anul 2015. Unica preocupare a fost aceea de a achita doar dobânzile.

Reporter: Ce se va întâmpla dacă banii strânşi din emisiunea de obligaţiuni în lei nu vor fi suficienţi pentru plata celor 500 de milioane de euro, având în vedere evoluţia cursului euro?

Cornel Pieptea: În cazul în care, după conversia celor 2,2 miliarde lei în euro, nu se vor obţine cele 500 milioane euro necesare rambursării emisiunii de obligaţiuni din anul 2005, municipalitatea va acoperi diferenţa din alte surse de venit, cum ar fi bugetul propriu sau un alt împrumut.

Reporter: În ce stadiu este proiectul de fuziune RADET-ELCEN şi de ce nu este acesta finalizat?

Cornel Pieptea: Au trecut peste 700 de zile şi doar prima etapă a Memorandumului de fuziune a celor două entităţi a fost realizată. Precizez că în Memorandum era vorba despre cinci etape, care trebuiau finalizate până în acest moment.

În prezent, Memorandumul privind fuziunea celor două entităţi este blocat.

Întârzierea în adoptarea actelor normative şi administrative necesare implementării Memorandumului a generat decalarea graficului de activităţi.

Guvernul trebuia să adopte hotărârea privind transferul acţiunilor societăţii Electrocentrale Bucureşti SA din proprietatea privată a Statului Român în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti trebuie să adopte, la propunerea Primarului General, hotărârea privind reorganizarea regiei în societate şi atribuirea directă a contractului de delegare a serviciului societăţii rezultate în urma reorganizării pe cale administrativă a regiei conform legii 51/2006.

Trebuie spus foarte clar că aceste întârzieri nu sunt justificate, iar Sorin Oprescu şi Victor Ponta trebuie să vină cu explicaţii, după ce în urmă cu doi ani au promis bucureştenilor că vor beneficia de un sistem modern, civilizat de alimentare cu apă caldă şi căldură.

Reporter: Concret, care sunt problemele de finanţare cu care se confruntă sistemul centralizat de încălzire din Bucureşti?

Cornel Pieptea: În lipsa unui contract de prestare a serviciului public de termoficare, încheiat între PMB şi RADET, costurile reale pentru asigurarea apei calde şi a căldurii nu sunt acoperite. De asemenea nu există o corelare între nivelul subvenţiei şi nivelul de calitate al serviciului public.

Deşi costul real al unei gicalorii este de aproape 400 lei, doar 300 lei sunt acoperiţi de venituri (subvenţie/Gcal + facturi beneficiari). Acest model financiar a dus la acumularea datoriilor imense ale RADET către ELCEN, principalul producător de energie termică.

În mod curent, Primăria plăteşte cât doreşte pentru prestaţia RADET şi ELCEN, diferenţa regăsindu-se practic în datoria RADET către ELCEN şi, mai departe, a ELCEN către furnizorii de gaze naturale şi bănci.

Aşadar, s-a ajuns în situaţia ca RADET să înregistreze datorii către ELCEN de 3,6 miliarde lei, din care 2,65 miliarde lei reprezintă datoria de bază, la care se adaugă 950 milioane lei penalităţi.

Reporter: Cum credeţi că poate fi eficientizat acest sistem?

Cornel Pieptea: În primul rând trebuie deblocată relaţia dintre ELCEN şi RADET. Poprirea de 100% asupra conturilor RADET, în vigoare de mai multe luni, nu face altceva decât să blocheze posibilitatea regiei de a-şi desfăşura programul anual de reparaţii. Din această cauză s-a ajuns în situaţia în care pierderile cresc spectaculos de la o lună la alta. Doar în luna aprilie, adaosul de apă necesar pentru acoperirea pierderilor de pe reţea a fost de 930.000 mc - cam de trei ori mai mult decât volumul lacului Cişmigiu.

Cu mici excepţii, sistemul de termoficare este depăşit din punct de vedere tehnologic. La nivelul unităţilor de producţie, doar CET Vest este o unitate de cogenerare de înaltă eficienţă, care funcţionează la parametrii optimi. În privinţa reţelei de transport şi distribuţie, circa 80% din reţea prezintă risc maxim de avarie, având o vechime de peste 20 de ani.

Pe lângă investiţiile urgente în înlocuirea reţelei, este nevoie şi de un nou proiect de reconfigurare a reţelei termodinamice pe trei componente:

1. realizarea a 3 noi centrale electrice de termoficare: CET Aviaţiei, CET Colentina şi CET Pallady;

2. Reducerea cu 10% - 20% a actualelor sarcini de producţie ale centralelor electrice de termoficare existente;

3. Redimensionarea reţelelor primare cu aproximativ 20% din diametru şi înlocuirea acestora doar cu conducte preizolate şi sisteme de depistare a avariilor;

Reporter: Este PMB pregătită să acceseze fonduri europene din alocarea 2014-2020?

Cornel Pieptea: Există preocupare la nivelul PMB pentru atragerea fondurilor europene, deşi nu există o structură specializată în acest sens. Din păcate, Sorin Oprescu, singurul abilitat de lege să iniţieze modificări de organigramă, nu a înfiinţat un serviciu dedicat pentru atragerea şi gestionarea fondurilor europene. Cu toate acestea, fiecare direcţie a PMB încearcă să acceseze cât mai multe linii de finanţare.

Reporter: Câte fonduri europene a atras PMB până acum pentru infrastructură?

Cornel Pieptea: Pentru anul 2015, fondurile europene previzionate sunt în cuantum de 273.945.000 lei şi pot fi consultate defalcat în tabelul referitor la obiectivele de investiţii (n.r. vezi tabel).

Reporter: Credeţi că autostrada suspendată propusă de Sorin Oprescu este un proiect viabil?

Cornel Pieptea: Autostrada suspendată se dovedeşte în condiţiile actuale, în opinia mea, o soluţie neatractivă pentru investitorii privaţi, date fiind eşecurile de până acum în atragerea acestora. Pe de altă parte, bugetul propriu al municipalităţii nu poate suporta un efort de 1,6 miliarde euro, conform ultimelor calcule de proiect ale lui Sorin Oprescu.

Oportunitatea acestei investiţii urmează să fie confirmată sau infirmată pe baza studiului de mobilitate Bucureşti-Ilfov, aflat în curs de realizare.

Reporter: Are PMB vreo preocupare pentru fluidizarea traficului bucureştean?

Cornel Pieptea: Cel mai important instrument de fluidizare este sistemul de management al traficului rutier (BTMS) din Bucureşti. Din păcate, acest "creier" este insuficient dezvoltat. Astfel, din cele circa 400 de intersecţii ale Bucureştiului, doar 170 fac parte din sistem, iar din acestea mai putem scădea circa 50, care din diverse motive nu mai sunt funcţionale. Tot la capitolul minusuri, aş sublinia şi faptul că doar 300 de autobuze ale RATB fac parte din sistem şi au prioritate la fiecare intersecţie, asemenea vehiculelor de urgenţă, cum ar fi cele de poliţie, ambulanţe, pompieri.

Reporter: PMB are nenumărate procese privind retrocedarea imobilelor şi terenurilor. Multe retrocedări au fost date în parcuri şi spaţii verzi. Cum stă Capitala la acest capitol şi câte procese sunt în pericol să fie pierdute?

Cornel Pieptea: La nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti există peste 5.000 de procese pentru revendicări de imobile (terenuri, clădiri, etc). În privinţa determinării reale a numărului de procese pe care primăria este în pericol să le piardă, vă precizez că nu există posibilitatea de a determina acest număr - nu ai cum să anticipezi o decizie a instanţei.

Dacă au existat retrocedări de spaţii verzi şi parcuri, deşi în evidenţele Primăriei nu apar astfel de cazuri, responsabilii pentru aceste retrocedări trebuie să răspundă, conform legii, în faţa instituţiilor abilitate să cerceteze astfel de aspecte.