VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / DANIEL BUDA, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI DE AGRICULTURĂ DIN PARLAMENTUL EUROPEAN: "Alocarea de 60% pentru plăţile directe în agricultură va rămâne neatinsă în Politica Agricolă Comună"

În negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună, interesele României au fost protejate şi au fost consolidate, iar viitorul agriculturii arată destul de bine chiar dacă sunt unele chestiuni necunoscute, a afirmat Daniel Buda, vicepreşedintele Comisia de Agricultură a Parlamentului European.

"Avem o ecuaţie necunoscută pe sumele alocate pe zona Green Deal. De la Parlament se merge cu o alocare de 30% din pilonul I de dezvoltare, dar Consiliul a propus 20%. (...) Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare vor rămâne neatinse. Banii pentru Green Deal vor fi daţi suplimentar faţă de plăţile directe. În acelaşi timp, a rămas sprijinul cuplat pentru sectoarele agricole care au nevoie şi avem şi un sprijin de 2% pentru plantele proteice.

În acest domeniu, din păcate, avem foarte multe importuri din Argentina, unde se cultivă la greu plante modificate genetic şi este o concurenţă neloială faţă de produsele europene. De aceea s-a venit cu acest sprijin", a precizat deputatul european Daniel Buda.

Domnia sa a menţionat că există o preocupare în rândul fermierilor din ţara noastră cu privire la dorinţa Comisiei Europene, în contextul Green Deal, de a reduce cu 50% consumul de îngrăşăminte, pesticide şi produse chimice folosite în agricultură.

"În România se utilizează 600 grame de astfel de produse la un hectar de cultură, în timp ce media Uniunii Europene este de 2200 grame pe hectar. Noi vom ţine ca această reducere să se faca la media UE", a spus Daniel Buda.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European a arătat că în cadrul Legislativului respectiv au fost discuţii aprinse cu privire la plafonarea subvenţiilor agricole.

"Plafonarea este o chestiune fierbinte: în opinia mea toţi fermierii trebuie să fie sprijiniţi deopotrivă. Discutăm despre forme de sprijin pentru toate categoriile de fermieri care produc hrană pentru populaţie şi aduc bunăstare prin crearea de locuri de muncă. De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere consumatorii, care trebuie să aibă acces la o hrană de calitate şi la preţuri rezonabile pentru închiderea acestui lanţ. Dacă nu ar fi subvenţii în agricultură, un litru de lapte ar costa 20 lei, iar un kilogram de carne ar costa mult mai mult. Investiţiile aduc preţuri rezonabile pentru consumatori. Colegii din Comisie nu au vrut să fie de acord cu ajutorul naţional tranzitoriu care poate merge până la 50% din formele de sprijin. În opinia mea, subvenţiile, pentru cei care vor face ferme ecologice, ar putea deveni mai mari decât în statele din vestul Europei. Raportat la fermele ecologice, inclusiv bunăstarea animalelor poate constitui o practică cu componentă ecologică pentru ca fermierii să poată avea acces la bani", a arătat Daniel Buda.

• Alocări financiare pentru dezvoltarea resursei umane în agricultură

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a menţionat că vor fi alocate resurse financiare şi pentru consilierea fermierilor în scopul accesării fondurilor europene, şi că au fost mărite sumele pentru tinerii fermieri.

"Ne confruntăm la nivel european cu un eveniment sever de îmbătrânire a populaţiei. De aceea, alocăm 4% pentru tinerii fermieri, ceea ce implică şi o creştere a sumelor alocate de la 70.000 la 100.000 euro pentru fiecare proiect. Mai mult, am introdus şi o componentă nouă - Noul fermier - adresată persoanelor care au peste 40 de ani şi care vor avea posibilitatea să obţină o finanţare de 100.000 euro pe proiect din pilonul 2 de dezvoltare. În SUA este o astfel de abordare pentru cei care nu au făcut agricultură, dar vor să o facă. De aceea vrem să o introducem şi în Europa", a declarat Daniel Buda.

Domnia sa a mai menţionat că, în actuala pandemie, este important ca sectorul agricol din Uniunea Europeană să îşi păstreze şi dezvolte capacitatea de a furniza hrană de bună calitate, în cantităţi suficiente şi la preţuri accesibile pentru consumatori.

În privinţa Politicii Agricole Comune, Daniel Buda a amintit despre regulamentul asumat de Parlamentul European, care va fi supus trialogului cu Consiliul şi Comisia Europeană, după care documentul consolidat se va întoarce spre adoptare în Legislativul, care îşi desfăşoară activitatea succesiv la Strasbourg şi la Bruxelles.

"Lumea nu prea ştie ce înseamnă Green Deal şi practicile agricole prietenoase cu mediul. Comisia Europeană va veni cu un set de orientări pe această componentă, în maximum două luni după adoptarea regulamentului consolidat. Combaterea schimbărilor climatice trebuie să ne preocupe pe toţi, pentru că doar împreună putem să combatem efectele severe ale acestor fenomene. Dacă facem investiţii în sistemele de irigaţii în România, în zona Dobrogei, Bărăgan şi sudul Moldovei, nu înseamnă că trebuie să ne oprim aici, pentru că sunt zone care nu au sisteme de irigaţii, cum sunt cele din Transilvania. Apoi pentru eforturile făcute pe Green Deal, fermierii vor fi plătiţi din fondurile europene", a arătat deputatul european.

• Stop subvenţiilor agricole acordate "fermierilor de canapea"

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a menţionat că sunt alocate resurse financiare şi pentru dezvoltarea satelor inteligente, precum şi pentru zonele cu constrângeri naturale, cum sunt cele montane sau cele mai puţin productive din punct de vedere agricol.

Domnia sa a criticat modul de acordare a subvenţiilor pentru toţi proprietarii de terenuri agricole şi a subliniat necesitatea definirii legislative a fermierului activ.

"O chestiune pe care ar trebui să o definim foarte bine la nivel naţional este chestiunea legată de fermierul activ. Am observat că este o întreagă poveste cu privire la vânătorii de subvenţii şi cu proprietarii de terenuri care nu cunosc unde se află acestea - aşa numiţii fermieri de canapea - care încasează subvenţii, ceea ce este o chestiune profund imorală pentru că fermierii care lucrează efectiv terenurile au nevoie de subvenţii ca să poată să îşi descarce inputurile oferite de acestea. Dacă nu au subvenţii, nu îşi pot descărca motorina şi alte cheltuieli efectuate care le sunt finanţate din fondurile europene. Am discutat această chetiune cu domnul ministru Oros şi va trebui să venim cu o legislaţie foarte fermă pentru ca cel care lucrează terenul să se bucure de stabilitate în privinţa capacităţii productive suficiente. Trebuie definit în mod clar beneficiarul de subvenţii", a ţinut să precizeze Daniel Buda.

Deputatul european a mai arătat că pentru absorbirea fondurilor alocate pentru fermierii din ţara noastră este nevoie de creionarea Planului Naţional Strategic, conform nevoilor şi realităţilor din teren.

"La Bruxelles, când ai trimis un document, este foarte dificil să îl modifici. De aceea, Planul Naţional Strategic trebuie bine întocmit pentru ca banii să vină în România. La nivel naţional sunt câteva chestiuni problematice. La nivel european, noi facem un regulament, dar statul membru are responsabilitatea de a creiona planul în funcţie de necesităţile şi realităţile din România, de ceea ce poate face", a arătat Daniel Buda.

• Preţuri necompetitive în agricultura din ţara noastră

În acest context el s-a referit şi la obligaţiile pe care ni le vom asuma pentru alocarea banilor pentru agricultura ecologică, fie că vorbim despre 20% sau 30% din pilonul I de dezvoltare.

"Încercăm la Bruxelles să ţinem cont de realităţile din ţară, să nu împovărăm fermierii şi să ne păstrăm capacitatea de a produce hrană la preţuri accesibile, chiar şi cu folosirea unei cantităţi de îngrăşăminte, pesticide şi erbicide. Menţionez că atunci când în Parlamentul European Comisia ne cere să interzicem utilizarea anumitor substanţe chimice, le luăm în considerare doar dacă există studii medicale clare care să stabilească faptul că produsele respective sunt dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. De aceea, fondurile care vor veni pe ecoscheme în ţara noastră, vor fi alocate doar dacă fermierii vor accesa sau vor folosi în fermele lor practici economice prietenoase cu mediul. Această parte este opţională pentru fermieri ca să ia bani mai mulţi şi obligatorie pentru statul membru. Dacă nu venim cu proiecte pentru această parte vom pierde alocarea respectivă de 20% sau 30% din pilonul I de dezvoltare", a precizat deputatul european Daniel Buda.

El a cerut şi verificarea unor aspecte legate de convergenţă, privind preţul de înfiinţare al culturilor agricole şi preţul seminţelor.

"Din studiile făcute de Parlamentul European, sunt probleme privind asocierea în estul Europei. Am avut discuţii când am cerut convergenţa totală şi am invocat că preţul de înfiinţare a culturilor este în România la fel ca cel din vest, iar uneori este mai mare cu 20%. Nu se poate ca un fermier să plătească 20 euro pe hectar, iar în România să se plătească 25 de euro. De asemenea, în Parlamentul European s-a aprobat importul de seminţe din Ucraina şi am dori să vedem care este costul seminţelor în ţara noastră. Nu e normal ca în Ucraina să fie costul 20 euro pe sac, iar în România să se vânda la 200 euro, chiar dacă vorbim despre economia de piaţă. Vorbim despre un monopol care practic îl sugrumă pe fermierul pe care noi vrem să îl vedem în piaţă", a spus domnul Buda.

Domnia sa a mai menţionat că, în actuala pandemie de Covid-19, este important ca sectorul agricol din UE să îşi păstreze şi dezvolte capacitatea de a furniza hrană de bună calitate, în cantităţi suficiente şi la preţuri accesibile pentru consumatori, iar importurile de produse alimentare să respecte standardele de calitate din Uniune, pentru că altfel este vorba despre concurenţă neloială.