Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a făcut anul aceasta, conform datelor de la 15 octombrie, plăţi de 656 de milioane de euro, din care 415 milioane de euro pentru investiţii, conform domnului Mihai-Liviu Moraru, directorul general al AFIR, care menţionează: "Anul curent a fost unul în care a trebuit să schimbăm foarte multe lucruri din mers.
Rezultatul pe care l-am obţinut este o plată de 656 de milioane de euro, bani europeni care au intrat în ţară, din care 415 milioane au ajuns în investiţii, în lucruri cuantificabile, clare şi benefice pentru agricultura şi satul din ţara noastră. Este o cifră care, comparând-o cu cea de anul trecut, de 524 de milioane de euro, reflectă efortul depus la nivelul AFIR".
Domnia sa menţionează că, în contextul pandemiei de Covid-19, AFIR a luat măsuri numeroase: "Am încercat să reducem cât mai mult contactul direct cu beneficiarii noştri, dar nu am redus şi capacitatea de a le asculta problemele, de a putea interveni la timp în mod punctual.
Ne-am digitalizat foarte mult şi aproape toată comunicarea cu beneficiarii - de la depunerea cererilor de finanţare, a dosarelor de achiziţii, a dosarelor de plată - este trecută în mediul digital. Singura interacţiune fizică apare inerent la efectuarea vizitelor pe teren, care sunt imperios necesare în anumite situaţii".
• "Potenţialul agriculturii româneşti este uriaş, dar sunt elemente care perturbă domeniul"
Potenţialul agriculturii româneşti este uriaş, dar, din păcate, acest domeniu are elemente care ne perturbă, spune domnul Mihai-Liviu Moraru, aducând în atenţie traderii de cereale. Oficialul AFIR explică: "Lucrurile s-au agravat şi au apărut în timp, monopolul pe seminţe, monopolul pe partea de zootehnie, problemele la nivel european. Sunt lucruri care s-au agravat în timp. Ar trebui ca, în următoarea perioadă, să acordăm o importanţă extrem de mare componentei de depozitare-procesare pentru că de multe ori traderul ajunge să impună nişte preţuri".
În opinia sa, dezvoltarea capacităţii de depozitare-procesare, coroborată cu dezvoltarea fermelor de familie, plus dezvoltarea formelor asociative ar reprezenta un lanţ de soluţii care ar putea şi ar trebui "să dea tonul pentru viitoarea perioadă în ceea ce înseamnă şi reprezintă agricultura românească".