În acest moment trecem cu toţii printr-o transformare digitală şi vorbim despre un întreg ecosistem în acest sens, susţine Dragoş Preda, Directorul General al RADIOCOM.
Printre altele, domnia sa subliniază că există două tipuri de interoperabilitate - una pe radio şi telecomunicaţii şi cea de guvernanţă electronică: "Reducerea decalajelor dintre mediul urban şi cel rural pe digitalizare se face prin dezvoltare de infrastructură; inclusiv revenirea rapidă dintr-o criză se face prin investiţii în infrastructură. Noi vorbim despre infrastructura de date, care trece prin infrastructra de utilităţi. Trebuie să oferim conectivitate şi în mediul rural. Tehnologiile care peste de 3G, 4G nu mai sunt dedicate doar utilizatorului final, ci industriei şi pieţei. Vorbim despre o tehnologie industrială".
Pe lângă respectarea unui calendar în implementarea noilor tehnologii, Dragoş Preda a adus în discuţie şi determinarea coridoarelor 5G, care sunt două - unul la Nord-Vest (Ungaria-Austria-Slovacia) şi cel din Sud (Bulgaria-Grecia-Serbia) - şi la care trebuie să ne conectăm.
"Am început discuţiile pentru crearea unui fond, ca POIM, pentru infrastructura majoră de date. Pe de o parte, trebuie dezvoltate aceste coridoare 5G şi apoi determinate infrastructura de date în zona rurală şi comunităţile inteligente. Această infrastructură este una industrială şi trebuie făcută în rezonanţă cu piaţa, pentru a-şi găsi justa valoare", a adăugat fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor. Domnia sa a menţionat că, în România, mediul urban stă destul de bine din punct de vedere al digitalizării. În acelaşi timp, lipseşte interconectarea la nivelul intra şi interjudeţean şi sunt zone în care fibră este dar nu există conectivitate.
Dragoş Preda a anunţat că există un proiect de strategie de conectivitate până în 2030, care vizează determinarea a ceea ce numim infrastructuri critice în mod integrat. Conform domniei sale, au fost discuţii cu fonduri de investiţii pe zona de infrastructură, acestea arătându-se extrem de interesate să investească în dezvoltarea de infrastructruri de date în ţara noastră. De asemenea, există bani europeni prin PNRR - circa 650 de milioane de euro dedicate infastructurii de broadband. Până acum banii dedicaţi acestui segment au fost pentru achiziţii, însă investiţia este altceva, evidenţiază directorul RADIOCOM, preczând: "Mereu am cerut ca în zona proiectelor ITC să fie aprobate acele proiecte care vizează şi investiţiile în capactitatea umană. Printre altele, au fost şi sunt discuţii de integrare în nomenclatorul ocupaţiilor a unui set de noi meserii care să creeze retenţia tinerei generaţii pe piaţa din România cu salarii competitive şi rezilienţa sistemului economic prin retenţia acestor posturi care aduc plus valoare".