Implicarea mediului privat în digitalizarea României este necesară pentru a asigura realizarea proiectelor şi absorbţia integrală a sumelor alocate de la Bruxelles în acest domeniu, susţine Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.

În rândul companiilor din sectorul digitalizării lucrurile stau mai bine decât în sectorul de stat, susţine Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Domnia sa a declarat: "Văd multe lucruri bune în partea de digitalizare.

Interoperabilitatea bazelor de date din România reprezintă un punct important în procesul de digitalizare, dar este important să fie stabilit de la început cine se va ocupa sau cine va supraveghea interacţiunea dintre bazele de date ale instituţiilor publice, a spus Raoul-Adrian Trifan, vicepreşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.

• "Am fost condamnat politic, faptele respective sunt inexistente", a spus Liviu Dragnea după eliberarea din Penitenciarul Rahova • Fostul şef al PSD nu poate, până în 15 iulie 2024, să candideze, să fie ales sau să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat • Liviu Dragnea mai este urmărit penal în alte două dosare - unul aflat la Tribunalul Bucureşti şi altul aflat la DNA  

Lviu Dragnea, fostul preşedinte al PSD şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost, eliberat condiţionat, ieri, din Penitenciarului Rahova, după ce a executat 2 ani şi 2 luni din pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare primită în 27 mai 2019, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

• "Măsurăm nivelul intensităţii câmpului electromagnetic şi-l comparăm cu nivelurile de referinţă maxime stabilite prin legislaţia în domeniul sănătăţii; de când ANCOM face măsurători, nu s-a atins niciodată nivelul maxim" 

Implementarea tehnologiei 5G va fi unul din principalele motoare în transformarea digitală a ţării noastre pe termen scurt şi mediu, a spus Eduard Lovin, Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

• Preda: "Există fonduri de investiţii care doresc să investească în dezvoltarea infrastructurilor de date de la noi" 

În acest moment trecem cu toţii printr-o transformare digitală şi vorbim despre un întreg ecosistem în acest sens, susţine Dragoş Preda, Directorul General al RADIOCOM.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin (1) din Legea nr. 333/2001, Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Bancare, devenit AVAS, a preluat fără plată toate drepturile şi obligaţiile Casei de Economii şi Consemnaţiuni SA (CEC) rezultate din actele juridice încheiate de aceasta cu Fondul Naţional de Investiţii (FNI) şi/sau SC SOV Invest SA prevăzute în anexa care face parte integrantă din legea menţionată mai sus.

• "Dacă Estonia are acum 99% dintre servicii digitale, noi să ne propunem să avem, în cinci ani, 50% din servicii digitalizate" 

Transformarea digitală a României este împiedicată de insularizarea instituţiilor, de competitivitate, reactivitate şi opacitate, spune Yugo Neumorni, preşedintele CIO Council, subliniind: "Dacă aceşti patru factori sunt cei care ne împiedică să evoluăm, să transformăm digital România, cred că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să îi eliminăm. Eliminarea nu se va face de la sine. Instituţiile opace sau insulare nu vor renunţa de la sine.

• "Derulăm un proiect pilot care să ofere populaţiei judeţului Cluj un sistem de tip ghişeu unic, pentru obţinerea avizelor în construcţii" 

Chiar dacă în momentul de faţă ţară noastră este competitivă în ceea ce priveşte conectivitatea, în România există un gap (n.r. ecart) între mediul rural şi cel urban în ceea ce priveşte digitalizarea, a spus Erik Barna, fondator Life is Hard, adăugând că acest gap trebuie eliminat cât mai curând, dacă dorim să atragem şi zona rurală către servicii digitale publice.

• "Interoperabilitatea, un subiect pe care nu s-a făcut mai nimic" 

Transformarea digitală poate să aducă o valoare în societate prin incluziune, prin confort sau încredere a cetăţeanului, prin partea de competitivitate în noua societate care se prefigurează, este de părere Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES), care menţionează că, în acest context, organizaţia pe care o reprezintă a făcut strategii bazate pe o abordare de paradigmă.

Garanţia succesului procesului de digitalizare a ţării noastre o reprezintă parteneriatul public-privat, care este obligatoriu să fie folosit pe scară largă şi de autorităţile de la Bucureşti şi să nu mai fie anatemizat aşa cum s-a întâmplat până acum, afirmă Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.

Pentru transformările digitale avem nevoie de un parteneriat public-privat, este de părere Bogdan Florea, Membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Printre altele, specialistul a menţionat: "Insist pe ideea unui partenerat între mediul public şi cel privat, pentru faptul că atunci când faci o transformare digitală trebuie să creezi un «awareness» în compania respectivă (...) Trebuie să ajuti clientul să-şi convingă oamenii. Dacă reusim să creem un astfel de parteneriat, atunci cred că avem o şansă bună în acest domeniu al transformării digitale".

În opinia sa, nu există nicio soluţie ca interoprabilitatea să se poată implementa fără politica de "cloud first".

Fintech-urile vor ajuta şi, într-o anumită măsură, vor fi o provocare pentru bănci, dar nu înlocui modelul financiar de bază al lumii, crede Reza Jalili, fondator Vaiu Global.

Reza Jalili a spus: "Companiile evoluează, ţările evoluează, sistemele evoluează, dar comerţul credem că rămâne acelaşi. Cumpărările şi vânzările au rămas la fel de-a lungul istoriei. Într-adevăr, acum avem Internet, tehnologiile de plată continuă să evolueze, dar esenţa banilor rămâne aceeaşi. Reprezintă un simbol al transferului valorii. Iar noile tehnologii îi vor înlocui la un moment dat, dar nu îi vor elimina".

Primii tricolori au plecat spre Tokyo şi principala întrebare care pluteşte în aer este legată de numărul de medalii care vor fi obţinute şi de metalul din care vor fi acestea (aur, argint, bronz). Premierul Florin Cîţu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu şi secretarul general al COSR, George Boroi au însoţit la Aeroportul Henri Coandă prima parte a delegaţiei ţării noastre care a zburat spre Tokyo.

Prevenţia este foarte importantă pentru sănătate. Informarea este foarte importantă pentru prevenţie. Oamenii au nevoie să ştie de ce trebuie să se ferească. Populaţia aflată la risc de a dezvolta cancer pulmonar este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la radiaţii (radon), la anumiţi factori poluanţi din mediu, precum azbestul, dar şi cei cu un istoric de cancer în familie. Fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 80% dintre cazurile de cancer pulmonar.

Protejarea mediului nu reprezintă o problemă care să poată fi rezolvată fără costuri. Entuziasmul oamenilor poate scădea atunci când se vor confrunta cu "facturile" şi de aceea tot mai mulţi oficiali insistă ca lucrurile trebuiesc explicate foarte bine. Pachetul de măsuri pentru atingerea obiectivelor de mediu prezentat de Comisia Europeană ar putea antrena creşterea facturilor la carburanţi şi încălzire pentru populaţie.

Reporter: De unde ideea unirii Buzăului cu o altă localitate?

Constantin Toma: Viziunea de dezvoltare a municipiului nostru este Buzăul să obţină atât de multă atractivitate şi competitivitate pentru locuitorii săi, pentru investitori, astfel încât să devină unul dintre cele mai importante oraşe din România. Atractivitatea şi competitivitatea municipiului nostru constră în crearea şi îmbunătăţirea permanentă a capacităţii de dezvoltare în plan economic, educaţional, social şi cultural. Buzăul nu se mai poate extinde, deşi se puteau face investiţii majore, atât publice cât şi private. În acest context, apare ca o necesitate unirea municipiului Buzău cu comuna Ţinteşti, care ar asigura viitorului oraş Buzău o suprafaţă administrativă de 153,4 km pătraţi, însemnând o creştere de 88,6%, ceea ce va face ca Buzăul să avanseze de pe locul 24 pe locul 7 la nivel naţional.