Implementarea tehnologiei 5G va fi unul din principalele motoare în transformarea digitală a ţării noastre pe termen scurt şi mediu, a spus Eduard Lovin, Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Conform reprezentantului Autorităţii, tocmai din acest motiv, chiar şi în lipsa transpunerii în legislaţia naţională a Codului european al comunicaţiilor electronice, la ANCOM au fost găsite soluţii pentru a impulsiona dezvoltarea 5G în ţara noastră.
Eduard Lovin a spus: "Servicii comerciale 5G au fost disponibile în România încă din 2019. Am fost în primele trei ţări europene în care s-a întâmplat acest lucru.
Iar acum, în contextul publicării în anul acesta a legii 163, adică legea securităţii 5G, pentru valorificarea optimă a spectrului radio disponibil, vom acorda dreptul de utilizare a frecvenţelor radio prin organizarea a două proceduri de selecţie distincte".
Conform reprezentantului ANCOM, în acest sens, la începutul acestei luni au fost puse spre consultare documentele aferente organizării unei prime licitaţii, care probabil se va derula până în luna noiembrie anul acesta, şi care are în vedere atribuirea dreptului de utilizare a spectrului rămas disponibil în urma procedurilor anterioare de selecţie derulate de ANCOM, adică frecvenţele radio disponibile din benzile 800 MHz şi cele de 2,6 GHz şi 3,4 - 3,8 GHz.
"Organizăm această primă licitaţie anul acesta şi facem tot ceea ce se poate în limitele şi în conformitate cu cadrul normativ aflat în vigoare, pentru a maximiza beneficiile atât pentru utilizatorii de servicii de comunicaţii, în sensul creşterii calitaţii, cât şi pentru Statul Român prin venituri suplimentare la bugetul naţional. Având în vedere perioada scurtă a drepturilor în spectrul rămas disponibil până la expirarea licenţelor acordate în aceste benzi, anul 2025 respectiv 2029, putem declanşa în actualele condiţii legislative această procedură de selecţie", a spus Eduard Lovin, adăugând: "Practic, urmăm anticipat şi prevederile Codului comunicaţiilor, privind alinierea termenelor de expirare a licenţelor şi apoi realocarea acestora în cea de-a doua licitaţie de anul viitor, pe termen lung, pe 20 de ani".
Conform reprezentantului ANCOM, pentru ca acestă primă licitaţie să fie un succes, ar trebui ca toţi cei patru operatori mobili prezenţi în piaţa din ţara noastră să rivalizeze în ceea ce priveşte achiziţia drepturilor aşa cum rivalizează în ofertele pe care le adresează clienţilor, iar spectrul să fie complet alocat.
"Toate drepturile pentru această primă licitaţie din acest an vor începe şi vor fi utilizate de operatorii mobili începând cu 1 ianuarie anul viitor. Şi vor expira odată cu celelalte drepturi în benzile respective care se află deja în utilizare, adică finalul anului 2025 pentru banda pionier 5G şi aprilie 2029 pentru celelalte două benzi", a spus Eduard Lovin.
Conform reprezentantului ANCOM, după transpunerea în legislaţia naţională a Codului european al comunicaţiilor electronice, va fi necesară şi va putea avea loc organizarea celei de-a doua licitaţii.
"Aceasta va putea viza acordarea drepturilor pe termen lung în benzi noi. De exemplu banda 700 sau 1.500 MHZ, dar şi în banda 3.4-3.8, cu drepturile de utlizare începând cu 2026 când expiră acestea pe termen scurt sau cele aflate deja în utilizare", a spus Eduard Lovin, adăugând: "Faţă de cele 73 de milioane pentru această mică licitaţie de anul acesta, pentru anul viitor estimăm încă 600-650 de milioane de euro. Acestea se adaugă celor 110 milioane de euro care au ajuns şi urmează să ajungă în a doua parte din noiembrie la bugetul de stat, din prelungirea unei alte benzi de frecvenţe de 2,1".
În altă ordine de idei, Eduard Lovin s-a referit la temerile unei părţi a populaţiei faţă de expunerea la câmpuri electromagnetice odată cu implementarea 5G.
"Profilul tehnic în domeniul comunicaţiilor şi serviciilor poştale pe care-l avem ca arbitru al pieţei nu ne acordă şi competenţa necesară pentru a interpreta efectele expunerii la emisii de câmp asupra sănătăţii populaţiei. În schimb ce putem să facem, şi o facem cu maximă responsabilitate şi atenţie, este să măsurăm nivelul intensităţii câmpului electromagnetic, şi să-l comparăm cu nivelurile de referinţă maxime stabilite prin legislaţia naţională în domeniul sănătăţii. Vreau să subliniez este că de când ANCOM face măsurători, atât cu echipamente portabile cât şi fixe, nu s-a atins niciodată nivelul maxim de referinţă. Iar în cele mai multe cazuri rezultatele măsurătorilor au fost de sute de ori mai mici decât nivelul maxim de referinţă", a punctat Eduard Lovin.