VIDEOCONFERINŢA DIGITALIZAREA ROMÂNIEI / RAOUL-ADRIAN TRIFAN, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI DIN SENAT: "Bazele actuale de date din ţara noastră sunt insulare, nu comunică între ele"

Interoperabilitatea bazelor de date din România reprezintă un punct important în procesul de digitalizare, dar este important să fie stabilit de la început cine se va ocupa sau cine va supraveghea interacţiunea dintre bazele de date ale instituţiilor publice, a spus Raoul-Adrian Trifan, vicepreşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.

"Este normal să vorbim despre interoperabilitatea bazelor de date din România, pentru că bazele actuale de date sunt insulare, nu comunică între ele. Comparativ, în Estonia există o autoritate peste toate bazele de date şi care a apelat la o aplicaţie pentru a le lega între ele. Este exact ce vrem să facem în România cu cloud-ul guvernamental. Nu ne-am gândit până acum dacă cloud-ul guvernamental să fie o bază de date centrală sub o singură autoritate şi care să conţină toate informaţiile deţinute de instituţiile publice sau e nevoie de o arhitectură care să asigure interoperabilitatea mai multor baze de date, arhitectură care să fie mai robustă şi care să reziste mai uşor în faţa unor atacuri cibernetice.

Vom iniţia o dezbatere în interiorul grupului USR cu privire la acest lucru, dezbatere la care îi invităm să participe şi pe reprezentanţii celorlaltor formaţiuni politice din Parlament", a spus Raoul-Adrian Trifan.

Domnia sa a arătat că, în Estonia, există o autoritate de stat care se ocupă cu digitalizarea şi care este un fel de STS ce creează reţele de comunicaţii între instituţiile statului.

"Nu sunt militarizaţi, dar sunt autorii principali pe toate proiectele de digitalizare din cadrul guvernului. Bugetul pentru digitalizare nu este împărţit pe ministere aşa că nu poate fiecare minister să aleagă soluţia pe care să o implementeze. Acest State Information Authority are controlul total al bugetului pentru digitalizare şi decide cum se aplică, care autoritate este owner peste un anumit tip de date astfel încât în toată infrastructura de baze de date să nu existe aceeaşi bucată de informaţie în două baze de date. Singura informaţie care se repetă şi care este de fapt cheia care le leagă pe toate este CNP-ul (n.red. - Codul Numeric Personal) aflat pe cărţile electronice (digitale) de identitate, cărţi cu ajutorul cărora accesează toate serviciile digitale şi semnează digital orice acte", a precizat Raoul Trifan.

Referitor la statul din apropierea Mării Baltice, senatorul Raoul Trifan a menţionat că a fost, recent, în Estonia, într-o vizită oficială efectuată de un grup de parlamentari din ţara noastră care au dorit să împărtăşească din experienţa omologilor lor cu privire la digitalizare.

În cadrul vizitei, prim-ministrul estonian Kaja Kallas le-a explicat parlamentarilor români rolul pe care Executivul din ţara respectivă îl are în acţiunea de inovare la nivel guvernamental şi rolul de motor care practic trage după el întreaga societate, cu ajutorul mediului privat. "Colaborarea dintre mediul privat şi instituţiile publice funcţionează perfect în Estonia. Au foarte mare încredere unii în alţii, cetăţenii au foarte multă încredere în guvern şi în soluţiile puse de acesta la dispoziţia cetăţenilor, iar parteneriatele public-privat funcţionează standard. Ei nu se încăpăţânează să vină cu soluţii digitale strict din partea guvernamentală pe care să le dezvolte inhouse. Se duc în piaţă, găsesc soluţii în mediul privat şi apoi compania privată primeşte voie să le implementeze în sistemul public", a spus vicepreşedintele Comisiei senatoriale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei.

Raoul Trifan a mai arătat că agenda legislativă a Estoniei respectă planurile asumate pe o perioadă de 20-25 de ani, spre deosebire de strategiile adoptate în ţara noastră "care prind praf prin diverse sertare". "Ei fac strategii acum pe 10 ani, le discută la nivel de societate, toţi actorii implicaţi vin cu feedback, iar după adoptare strategiile sunt respectate. Trebuie şi noi să ne ţinem de strategiile elaborate cu diverşi specialişti şi să le aplicăm an de an, mandat dupa mandat, să nu încercăm, după schimbarea puterii politice, să le modificăm doar pentru că le-a făcut altcineva", a menţionat domnul senator Trifan.

El a mai arătat că parlamentarii români s-au întâlnit şi cu reprezentanţii companiilor care au implementat soluţiile digitale în Estonia.

"Ce s-ar fi întâmplat în România dacă o delegaţie străină ar fi fost prezentată direct companiilor, care la prima vedere vor să vândă nişte soluţii? La noi oamenii se gândesc că ce vor persoanele respective şi cine le-a adus. Aici trebuie să lucrăm. Trebuie să creştem încrederea cetăţenilor în guvern, a companiilor în guvern şi viceversa. Când există această încredere între diferite părţi ale societăţii, relaţiile economice se dezvoltă, afacerile se dezvoltă, are loc o majorare a salariilor şi toată lumea este mulţumită", a precizat Raoul Trifan.

El a spus că în urma procesului de reformare în acest moment în Estonia 99% dintre serviciile publice sunt digitalizate, fapt care a dus şi la creşterea sistemului educaţional - creştere reflectată prin faptul că elevii din ţara baltică sunt pe locul întâi la testele PISA în Europa. O altă consecinţă pozitivă a digitalizării a fost dublarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor al Estoniei, o ţară cu doar 1,3 milioane locuitori, şi apariţia a şapte unicorni (companii de peste un miliard euro, fiecare), cei mai cunoscuţi fiind Skype, Wise şi Bolt. În acest timp, România numără doar două companii unicorn: Uipath şi Elrond.