Implicarea mediului privat în digitalizarea României este necesară pentru a asigura realizarea proiectelor şi absorbţia integrală a sumelor alocate de la Bruxelles în acest domeniu, susţine Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.
"Noi avem, ca social-democraţi, viziunea că trebuie să mărim pensii, salarii, alocaţii. Dar cum facem acest lucru? Trebuie să investim, să atragem bani europeni şi să aducem plusvaloare. Cel care aduce plusvaloare este mediul privat. Haideţi să le dăm posibilitatea să acceseze fondurile europene, penntru că firmele din ţara noastră au demonstrat că pot absorbi 100% din fondurile alocate. Dacă facem un mix între privat şi stat privind proiectele de digitalizare, atunci vom câştiga. Nu ne încântă că avem 29,2 miliarde euro alocaţi prin PNRR, dar se ocupă statul de toate proiectele, iar privatul are doar o mică parte din suma respectivă", a spus Marius Humelnicu.
Acesta a menţionat că ar trebui prinse fonduri şi pentru resursa umană, în pregătirea ei, deoarece, chiar dacă investim mult în partea de hard şi soft, în lipsa resursei umane în domeniul digitalizării nu vom prinde din urmă nicio ţară europeană.
Preşedintele Comisiei senatoriale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei a mai spus că respectarea termenelor privind proiectele de digitalizare înscrise în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este esenţială pentru a ne atinge obiectivele propuse pentru următorii 10 ani.
"Nu avem timp, avem doar 10 ani pentru digitalizare. Trebuie să mergem înainte. PNRR are şase piloni, cu recomandările specifice care spun că 20% din sumele alocate trebuie folosite pentru digitalizare, adică vreo 6 miliarde euro. Noi în PNRR avem vreo 4 miliarde euro. Proiectele pe digitalizare trebuie depuse până în 31 decembrie 2022, iar o parte din ele până la finalul anului 2023, iar sumele alocate trebuie trase până la finalul anului 2026. Orice amânare ne va costa bani. Avem etape obligatorii: depunerea proiectelor, evaluare, licitaţie, analiza tehnico-economică şi implementarea proiectelor. Pentru aceasta avem nevoie de o coordonare. Noi legiferăm, dar ne trebuie implementarea proiectelor. Avem nevoie de termene, despre care nu am auzit să fie lansate în spaţiul public. Vorbim despre cloud guvernamental, despre interoperabilitatea sistemelor, despre digitalizarea ANAF, digitalizarea administraţiei locale, interoperabilitatea datelor deţinute de MAI cu cele deţinute de Administraţia Fiscală, pentru că, dacă facem aceste lucruri, rezolvăm peste 50% din probleme. Reuşim să facem aceste lucruri până în 2022 sau 2023? Vrem termene clare şi o strategie de ţară privind digitalizarea României", a spus Marius Humelnicu.
El a precizat că, dacă în prima sesiune a actualului Parlament senatorii şi deputaţii au reuşit să legifereze semnătura electronică şi legea privind reţelele 5G, aceste acte normative nu sunt suficiente, deoarece ar trebui adoptat rapid şi Codul Comunicaţiilor, fiindcă există diferenţe, în privinţa licenţierii, între legislaţia din ţara noastră şi legislaţia europeană.
"Am avut dezbateri pe legea 5G, am chemat pe toată lumea, am ţinut cont de ce a spus fiecare şi am votat în cunoştinţă de cauză. Avem nevoie de Codul Comunicaţiilor, pentru a avea această licitaţie atât de mult râvnită. În timp ce alţii, la nivel european sau global, lucrează la 6G, noi nu am implementat nici măcar 5G, deşi cei de la ANCOM sunt pregătiţi să deruleze licitaţia respectiva", a spus senatorul Marius Humelnicu.
Preşedintele Comisiei senatoriale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei şi-a exprimat speranţa că în septembrie sau octombrie Codul Comunicaţiilor va trece de votul Parlamentului şi că în această toamnă senatorii şi deputaţii vor adopta şi actele normative iniţiate de ANCOM privind standardele tehnologiilor şi echipamentelor din acest domeniu.
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 16.07.2021, 10:45)
...