Viitorul automobilelor electrice, ascuns în subsolul Iranului

Viitorul industriei auto este ascuns în pământ. Nu este o metaforă, ci realitatea, iar în plină criză a resurselor, o ţară, care deţine şi alte bogăţii, a făcut un anunţ de maxim interes. Antenele marilor companii s-au orientat brusc spre Iran, stat care a anunţat că a descoperit un depozit uriaş de litiu, element cheie pentru realizarea bateriilor pentru dispozitive şi vehicule electrice. Descoperirea a fost făcută într-una dintre provinciile sale din vestul ţării, iar zăcământul, conform unor estimări preliminarii, ar putea fi al doilea ca mărime din lume. Pământul oferă în continuare surprize, dar, din păcate, s-a dovedit până acum că nu de fiecare dată descoperirea unei comori este egală cu bucuria. Bogăţia nu aduce doar prosperitate, ci şi invidie, probleme şi chiar război. Litiul este supranumit aurul secolului al XXI-lea pentru că, alături de cobalt, nichel şi cadmiu stă în centrul producţiei mondiale de baterii. Întreaga politică mondială de energie verde se bazează pe aceste baterii, care au nevoie de litiu. Aşa stând lucrurile, anunţul Iranului este unul demn de luat în seamă.

"A fost descoperit în Iran un zăcământ de litiu, în Hamedan", o provincie muntoasă din vestul ţării, a declarat Mohammad Hadi Ahmadi, un oficial al ministerului iranian al Industriei, minelor şi comerţului, la televiziunea de stat iraniană. Ministerul consideră că depozitul deţine 8,5 milioane de tone de litiu, care este numit "aurul alb" al industriei vehiculelor electrice, aflată într-o creştere explozivă. Dacă cifra susţinută este exactă, atunci zăcământul de litiu ar fi al doilea cel mai mare din lume, după unul din Chile, care deţine 9,2 milioane de tone de metal, potrivit U.S. Geological Survey.

Elementul este o componentă crucială în catozii bateriilor litiu-ion din vehiculele electrice, precum şi în bateriile reîncărcabile, precum cele folosite în telefoanele mobile. Preţul metalului a crescut vertiginos, în ultimul an, ca urmare a cererii mai mari de piese pentru vehiculele electrice, a problemelor lanţului global de aprovizionare şi a inflaţiei, dar a scăzut mai recent, suferind o corecţie pe fondul scăderii vânzărilor de vehicule electrice şi a încetinirii activităţii de afaceri în China. Pentru Iran, ştirea reprezintă o enormă gură de oxigen. Cu economia afectată de câţiva ani de sancţiuni internaţionale grele şi confruntată cu deprecierea monedei, care a atins punctul cel mai scăzut faţă de dolar la sfârşitul lunii februarie, potrivit news.ro, Iranul ar beneficia foarte mult de pe urma capacităţii de a exporta astfel de resurse valoroase, deşi partenerii săi comerciali ar fi probabil limitati din cauza sancţiunilor.

Izolat de sistemul financiar global, Iranul continuă să suporte sancţiuni din partea naţiunilor occidentale, care acuză Teheranul că a furnizat Rusiei arme ce sunt folosite în războiul său din Ucraina, dar şi pentru reprimarea violentă a protestatarilor antiguvernamentali, care militează pentru drepturile femeilor.

În ceea ce priveşte piaţa globală a litiului, o astfel de adăugare la rezervele cunoscute ale lumii ar putea duce la scăderea preţurilor acestui metal, în funcţie de capacitatea Iranului de a exporta. În plus, în luna februarie, India a anunţat că a descoperit un zăcământ de 5,9 milioane de tone de litiu. Analiştii Goldman Sachs consideră că preţul litiului va scădea în continuare. "În următoarele 9-12 luni ne aşteptăm la o mişcare mai scăzută a preţurilor litiului, alături de cobalt şi nichel", arată un raport al biroului de cercetare pentru mărfuri al băncii, de la sfârşitul lunii februarie. În următorii doi ani, Goldman Sachs se aşteaptă ca oferta de litiu să crească în medie cu 34%, de la an la an.

În acest moment, la nivel global se extrag 100.000 de tone de litiu pe an. Previziunile arată că, în următorul deceniu, doar SUA vor avea nevoie de aproximativ 300.000 de tone pe an, iar cifra va creşte în funcţie de producţia de maşini electrice, putând să se ajungă la un necesar de 500.000 de tone pe an, doar pentru Statele Unite ale Americii. Conform specialiştilor, până în 2050, China va fi în continuare cel mai mare consumator de litiu din lume. China are 7% din rezervele de litiu globale, dar Australia îi livrează 80% din producţia sa minieră pentru procesare, rafinare şi consum. Potrivit unor informaţii din mediul online, China ar controla între 50% şi 89% din producţia de litiu rafinat la nivel global.

Dincolo de discuţii, un lucru este cert - viitorul industriei auto, dar şi al altor domenii, depinde de astfel de zăcăminte, iar când interesele economice o cer, există diverse rezolvări pentru a elimina anumite sancţiuni impuse unor state.

• Adrian Volintiru: "Avem resurse de litiu şi trebuie să grăbim pasul să le exploatăm"

România are resurse de litiu - nu mari, dar semnificative - şi trebuie să grăbim pasul să le descoperim şi să le exploatăm, ne-a spus Adrian Volintiru, Chief Executive Officer Ene-Min Development România şi Board Member DeepRock Minerals Inc Canada.

Printre altele, specialistul ne-a explicat: "Pe segmentul acesta, ţara noastră se află în faza de planuri. Avem resurse de metale, dar nu atât de bogate. Există unele estimări, însă pentru că sunt din perioada comunistă, sunt suspiciuni că nu ar fi reale. În realitate, una este să găsim litiu şi alta să găsim litiu în cantităţi exploatabile comercial".

Potrivit lui Adrian Volintiru, mai multe firme fac prospecţiuni şi explorare în România, iar, în lunile care urmează, se aşteapă o serie de concesiuni din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în vederea obţinerii de licenţe de explorare, după care se va şti mai multe despre ce resurse de litiu avem în ţară.

"Şi compania pe care o conduc are în plan construirea a două fabrici în domeniu, dar depinde foarte mult de ce resurse de litiu avem. Nu ne putem apuca să investim până nu cunoaştem situaţia exactă", ne-a mai spus Adrian Volintiru. Conform domniei sale, în momenul acesta ştim că România nu va putea acoperi consumul de litiu doar din rezervele proprii şi că va trebui să facem importuri în continuare pe acest segment.

În prezent, consumul mondial depăşeşte 100.000 de tone pe an, în timp ce necesarul este de circa 300.000 de tone, iar acesta va creşte de circa şapte ori până în 2025-2027, a conchis Adrian Volintiru, subliniind că nu ştim, însă, din ce rezerve va fi acoperit acest necesar.

• Virgil Popescu: "Am început discuţiile pentru producţia de pulbere de litiu"

Pe harta ţărilor cu rezerve de litiu figurează şi România. Anul trecut, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că a propus, în PNRR, finanţări pentru producţia de baterii şi panouri solare. Popescu a precizat că deja a avut discuţii cu producători de panouri fotovoltaice şi că deja se conturează deschiderea unei fabrici de pulbere de litiu la Hunedoara: "În PNRR, şi m-am bătut cu cei de la Bruxelles, să punem o linie de finanţare pentru producţia, în ţară, a lanţului de fabricaţie a bateriilor şi a lanţurilor de fabricaţie a panourilor solare. Le-am explicat şi se pare că a prins această explicaţie şi am rămas surprins cum colegul meu, ministrul Energiei din Luxenburg, la ultimul Consiliu pe energie a zis că are dreptate ministrul român, nu trebuie să înlocuim dependenţa de o resursă cu dependenţa de o altă resursă. Se referea la ce am spus, că nu trebuie să înlocuim dependenţa de gazul rusesc cu dependenţa de a importa panouri fotovoltaice din alte ţări". Ministrul Energiei a mai precizat că deja se preconizează deschiderea unei fabrici de pulbere de litiu, cel mai probabil la Hunedoara: "Am semnat un memorandum şi am început discuţiile cu o companie germano-canadiană pentru producţia de pulbere de litiu. Vor fi două fabrici, una în România, una în Germania. Vorbim de o primă investiţie de 400 de milioane de euro în România. Le-am sugerat şi i-am rugat să se uite către zona Hunedoara-Gorj, acele zone defavorizate pentru a putea avea şi o reconversie profesională pentru oamenii de acolo". Cu un an în urmă, pe 7 martie 2022, compania germano-canadiană Rock Tech Lithium a semnat un memorandum de înţelegere cu Guvernul României, care vizează o investiţie de 400 milioane euro într-o fabrică de producere de materii prime şi componente de tehnologie climatică pentru bateriile litiu-ion destinate maşinilor electrice. Rock Tech Litium este o companie din Canada fondată în anul 1996 şi este specializată în extracţia minereurilor de litiu din zăcăminte.

În România există zăcăminte mari de litiu, cobalt, nichel şi cadmiu, în vestul ţării, în Bihor, dar şi în Harghita. Aceste trebuie şi ele extrase de cineva. Aici apare de fiecare dată o problemă. Un exemplu: în 2019 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a făcut o licitaţie legată de atribuirea unei licenţe de exploatare. Licitaţia a fost blocată din cauza contestaţiei depuse de către unul dintre participanţi şi astfel s-a pierdut, din nou, destul de mult timp la fel de preţios ca litiul.

• Ovidiu Demetrescu: "Situaţia actuală creează o nouă cerere pentru anumite minerale"

Diferenţele între tipurile şi cantităţile de metale utilizate în realizarea componentelor autovehiculelor electrice şi a celor convenţionale dferă foarte mult, după cum ne-a spus Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

Acesta ne-a explicat: "Pentru un automobil convenţional sunt folosite circa 33 de kg de metale minerale din acestea mai speciale, în timp ce în cazul unui autovehicul electric sunt utilizate 207 kg de minerale critice.

În ordinea folosirii lor, cantitatea de cupru pe care o regăsim în maşinile electrice este dublă faţă de cea din automobilele convenţionale, iar litiul, nichelul, cobaltul, grafitul nu sunt folosite deloc în realizarea automobilelor convenţionale. Toate aceste aspecte creează o nouă cerere pentru aceste minerale speciale".