Vîntu a fost pus "faţă în faţă" cu dosarul FNI

Dosarul Fondului Naţional de Investiţii îl bântuie, din nou, pe Sorin Ovidiu Vîntu. Omul de afaceri, încarcerat ca urmare a unei condamnări la un an de detenţie pentru şantaj, a fost adus, ieri, la Parchetul instanţei supreme pentru prezentarea materialului de urmărire penală în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii. În acelaşi scop, Vîntu s-a aflat în faţa procurorilor pe 1 şi 30 august anul curent. Problemele cu justiţia ale lui SOV par să nu se mai termine, dosarele penale, arestările preventive şi condamnările ţinându-se scai de acesta în ultimii ani.

În mai 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare. Cercetările efectuate au stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 de lei proveniţi din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane de lei proveniţi din infracţiunea de înşelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI. Procurorii au extins în luna iulie cercetările şi au început urmărirea penală faţă de Vîntu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor. "Din probele administrate până în acest moment al urmăririi penale, s-a stabilit că, după ce în perioada 1999-2000, a realizat mai multe răs-cumpărări de unităţi de fond FNI şi a utilizat aces-te sume la achiziţionarea unor bunuri imobile (altele decât cele reţinute în starea de fapt din rezoluţia de începere a urmăririi penale)", se arată într-un comunicat al Parchetului instanţei supreme. Conform sursei citate materialul probator adminis-trat după începerea urmăririi penale demonstrează faptul că o parte din imobilele intrate în proprietatea SC IMOBILIAR NETWORK 2002 SA, societate controlată de către Vîntu, au fost închiriate pentru diferite sume de bani: "În raport de starea de fapt descrisă, probele au relevat faptul că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a săvârşit aceleaşi infracţiuni şi în privinţa acestor bunuri şi este necesar a se dispune extinderea cercetărilor pentru faptele noi constatate în sarcina sa. În aceste condiţii, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor, pe lângă sumele reţinute în starea de fapt iniţială (res-pectiv suma de peste 700.000 lei provenită din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei provenită din infracţiunea de înşelăciune) şi alte sume mari de bani. Astfel, potrivit probelor adminis-trate până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că şi suma de peste 130.000 lei a fost supusă procesului de spălarea banilor, fiind rezultată tot din infracţiunile săvârşite, adică peste 5,47 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI, res-pectiv sumele de 278.034 de dolari şi 786.060 euro, provenite din chirii". Sorin Ovidiu Vîntu a fost pus sub acuzare, pentru spălare de bani şi instigare la delapidare, după ce a fost adus în ţară Nicolae Popa. Acesta a fost condamnat, în lipsă, la 15 ani de închisoare pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Inves-tiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensaţii. Decizia a rămas definitivă în 2009. Popa a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011 şi încarcerat. Fostul director al societăţii Gelsor a depus în 24 mai 2011, la Tribunalul Bucureşti, o cerere de rejudecare a dosarului privind prăbuşirea FNI. În 22 septembrie 2011, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea lui Nicolae Popa. Soluţia a fost contestată de Popa la Curtea de Apel Bucureşti, cererea fiind respinsă în decembrie 2011. În 3 februarie 2012, Nicolae Popa a contestat decizia cu recurs la instanţa supremă, cererea fiind respinsă definitiv la sfârşitul aceleiaşi luni.