VIRGIL POPESCU: "Am renunţat la parteneriatul cu chinezii pentru reactoarele 3 şi 4 pentru că proiectul trena deja de 7-8 ani"

Guvernul a renunţat la parteneriatul cu chinezii de la China General Nuclear Power pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă pentru că proiectul trena deja de 7-8 ani de zile, a afirmat, vineri, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, într-un interviu pentru Hotnews.ro. Oficialul a precizat că se are în vedere realizarea unui consorţiu cu parteneri euroatlantici pentru finanţarea proiectului, însă se păstrează ca posibilitate şi construcţia unui reactor în regim propriu.

Popescu a declarat: "Am renunţat la parteneriatul cu compania chineză pentru faptul că totuşi trena de 7-8 ani de zile. Dacă în 7-8 ani nu s-a putut avansa într-un mod vizibil atunci am ajuns la concluzia că totuşi e mai important să realizăm aceste unităţi 3 şi 4 decât să stăm încă 2-3 ani şi să discutăm. O să vedem ce s-a întâmplat şi cu acei bani (cheltuiţi până acum cu realizarea 3 şi 4 în parteneriat cu chinezii - n.r.). Gândul nostru este să refacem foarte repede un consorţiu cu parteneri euroatlantici. (...) Avem discuţii cu investitori, am avut şi luăm în continuare în calcul mai multe scenarii, inclusiv să facem o unitate pe cont propriu prin finanţarea obţinută de către Nuclearelectrica fără să aibă nevoie de o asociere. Evident că trebuie să lucrăm cu canadienii care au tehnologia şi know-how-ul şi licenţele pentru reactoarele CANDU. Eu sunt convins că într-un timp relativ scurt vom ieşi (public cu detalii). Eu cred că trebuie să formăm un consorţiu care să fie capabil să atragă o finanţare în aşa fel încât acest proiect să poată să meargă mai departe".

Întrebat de condiţiile care ar putea fi oferite pentru construcţia reactoarelor, Popescu a afirmat că în prezent statul este într-un contract cu BERD-ul pentru un proiect pentru contracte de diferenţă (CFD).

"Când vom avea finalizate contractele de diferenţă vom vedea exact ce înseamnă din punctul de vedere al costului, preţului MW-ului produs nuclear şi ce înseamnă o diferenţă reală de cost, cât ar trebui subvenţionat, când ar trebui subvenţionat. Hai să mai aşteptăm un pic. Nu mai este mult, am stat până acuma şapte ani de zile făcându-ne că negociem sau că vrem să mergem mai departe... Eu zic că o să vedeţi într-un timp foarte scurt relansat acest proiect", a spus ministrul.

Despre retehnologizarea reactorului 1, oficialul a spus că aceasta este în linie dreaptă. Despre costul reactoarelor 3 şi 4 ministrul nu a vrut să dea detalii deoarece "cifrele au un caracter confidenţial".

Premierul Ludovic Orban a înaintat recent într-o vizită la Cernavodă cifra de 8-9 miliarde de euro în investiţii pe termen lung, acestea incluzând totodată o instalaţie de detritiere şi o investiţie pentru producerea de cobalt pentru uz medical.

• Investitorii din Marea Neagră aşteaptă un nou Parlament care să dea o majoritate stabilă pentru scoaterea gazelor, susţine Popescu

În ceea ce priveşte gazele din Marea Neagră, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a spus că nu există în acest moment o largă majoritate în Parlament pentru modificarea Legii offshore, iar începerea procesului fără consens ar îngropa de tot proiectul scoaterii gazelor din Marea Neagră după ce plafonarea preţului gazelor prin OUG 114/2018 a amânat deciziile de investiţii.

"Dacă se doreşte mai mult şi se doreşte mai mult, până la urmă se doreşte şi o scădere de fiscalitate, (...) însă acest lucru nu poate fi discutat în Parlament. (...) Nu este o largă majoritate în Parlament pentru modificarea Legii offshore şi atunci nu poţi să începi un proiect de asemenea natură, de importanţă aşa mare şi strategică cu stângul pentru că rişti să-l îngropi. (...) Nu putem vorbi cu acest Parlament care nu este funcţional. Eu cred că investitorii văd lucrurile astea şi cred că le înţeleg şi sunt investitori, atât cei de la Exxon cât şi cei de la OMV Petrom, care s-au obişnuit cu Parlamentul şi cred că toţi aşteaptă un nou Parlament în aşa fel încât să le dea o majoritate stabilă care să şi vrea să facă acest lucru", a spus Popescu.

Ministrul a spus că încă nu e prea târziu ca să scoatem gazele din Marea Neagră, în ciuda faptului că România a început să fie înconjurată de conducte ce transportă exclusiv gaze ruseşti.

"Dacă nu făceam BRUA... şi aici nu pot să fiu de acord cu cei care spun că BRUA o facem degeaba. Având gazoductul în interiorul României oricând suntem o alternativă pentru gaz. Să nu uităm (că) BRUA a fost făcută pentru Coridorul Vertical, nu pentru gazele din Marea Neagră. Nu a fost făcută pentru gazul rusesc ci a fost făcută pentru gazul azer, pentru conductele TAP şi TANAP şi pentru LNG-ul din porturile greceşti, LNG-ul american, din Qatar, care poate să vină ca o sursă alternativă de aprovizionare a Europei. Evident că prin BRUA poate să vină, dacă legăm Tuzla de Podişor, şi gazul din Marea Neagră tot ca o sursă alternativă de aprovizionare a Europei. Dar eu îmi doresc ca dacă tot avem această resursă să dezvoltăm petrochimia, reţeaua de distribuţie a gazelor (...), să trecem cărbunele pe gaz, să construim noi capacităţi de producere a energiei electrice din gaz. Odată începute aceste investiţii sunt convins că se va lua decizia de investiţii de la anul. Până când vor ajunge gazele vom avea investiţiile făcute şi combustibilul care va fi consumat cât mai mult în România, că acesta este scopul. Nu neapărat să fie o conductă de tranzit (BRUA), ci una de transport ca să ajungă gazul în diverse puncte din România", a afirmat Popescu.

Ministrul a mai spus că Complexul Energetic Oltenia (CEO) - al doilea cel mai mare producător de energie electrică din ţară şi cel mai mare pe bază de cărbune - va veni până la finalul lunii august cu varianta finală a planului de restructurare. Finalul lunii august este termenul limită pentru trimiterea planului către aprobare la Comisia Europeană. Potrivit lui Popescu, în prezent la CEO se discută dublarea capacităţii ce urmează să fie instalată în parcuri fotovoltaice de la 300 de MW la 600 MW.

Implementarea planului de restructurare ar urma să se facă pe un termen de cinci ani, implementare pentru care "sunt bani suficienţi". Ministrul a mai spus că de la CEO nu se vor da oameni afară pentru că ieşirea la pensie a multor angajaţi va duce pe cale naturală la reducerea personalului.