Virusul Zika se răspândeşte galopant!

Răspândirea virusului Zika este mai accelerată decât se aşteptau specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În aceste condiţii, până la sfârşitul acestei săptămâni, directorul OMS, Margaret Chan, însoţită de oameni de ştiinţă americani, care studiază realizarea unui vaccin, se vor deplasa în Brazilia pentru a evalua situaţia din această ţară, cea mai afectată de epidemie, cu 1.500.000 de persoane infectate în ultimul an. Şi în alte ţări din zona situaţia este alarmantă. Peste 5.000 de femei gravide din Columbia sunt infectate cu virusul Zika, au anunţat săptămâna trecută autorităţile din această ţară. Guvernul mexican a confirmat că şase femei însărcinate au fost diagnosticate cu virusul Zika, bilanţul cazurilor din această ţară ajungând la 80 de persoane infectate.

Până când pe piaţă va apărea un vaccin, oamenii şi-au găsit mai mulţi aliaţi în lupta cu virusul. Peşti, broaşte şi ţânţari modificaţi genetic sunt aruncaţi în lupta cu Aedes aegypti. Chiar dacă puţin mai târziu, oficialităţile ţărilor afectate de acest virus au înţeles că nu pot "trage cu tunul în ţânţari" şi că nici scosul armatei în stradă, aşa cum s-a decis în Brazilia, nu reprezintă soluţia salvatoare. Acum se mizează pe o soluţie mult mai inteligentă, mai adaptată la mărimea şi locul de trai al adversarului. S-a constatat că pe coasta Salvadorului, peştii zambo (Dormitator latifrons) au ajuns să controleze din punct de vedere biologic ţânţarul, informează AFP, citat de Agerpres. S-a încurajat înmulţirea acestor peşti şi încă din 2012 în toate satele de coastă din El Salvador sunt folosiţi pentru a combate ţânţarul în stadiu de larvă, ceea ce este mult mai eficient decât modul de "luptă" al celorlalte ţări din regiunea afectată de epidemie, care s-au concentrat pe campanii de fumigaţii, limitate din punct de vedere al eficienţei. "Fumigaţiile pot fi eficiente pentru reducerea populaţiei adulte, dar nu sunt la fel împotriva larvelor de ţânţari", a declarat Carissa Etienne, de la Organizaţia Panamericană a Sănătăţii (OPS). Şi în alte ţări din regiune cercetătorii au propus soluţii în care se folosesc de natură pentru a combate ţânţarul care răspândeşte virusul. În Peru, biologul Palmira Ventossila a creat în 1992 un insecticid natural pe bază de nucă de cocos, yuca (manioc), sparanghel şi cartofi, care distruge larvele de Aedes aegypti sau ale altor ţânţari vectori ai bolilor. Procedeul, aprobat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a fost folosit deja cu succes în Guyana, Peru, urmând să fie utilizat în curând în Uganda şi Mozambic. Universitatea peruană a produs kit-uri cu acest produs, care costă un dolar şi care, vărsat peste larve, le distruge în circa zece minute. În Columbia s-a trecut la eliberare în zonele afectate a unor ţânţari purtători ai bacteriei Wolbachia, care acţionează ca un vaccin şi împiedică virusul Zika să se dezvolte în organismul insectei. Iniţiative similare au existat şi în Brazilia şi Panama, cu ţânţari masculi modificaţi genetic. Aceştia produc insecte ce nu pot ajunge la maturitate şi, prin urmare, nu se pot reproduce. Argentinienii au descoperit că există mai multe feluri de broaşte şi ţestoase, care se hrănesc cu aceste insecte. În Mexic, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) se gândeşte să utilizeze radiaţii pentru sterilizarea ţânţarilor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat la începutul acestei luni că răspândirea virusului Zika, transmis prin înţepătura ţânţarului Aedes aegypti, constituie "o urgenţă globală de sănătate publică", deoarece poate fi corelată cu creşterea numărului de nou-născuţi cu malformaţii congenitale înregistraţi în Brazilia în ultimele luni. Ulterior s-a aflat că virusul se poate răspândi şi prin contact sexual, în statul Texas fiind confirmat un prim caz.