Waw !! Pragul la SIF­-uri !

Existenţa pragului de deţinere de 5% la SIF­-uri nu mai reprezintă în acest moment decât o frână atât în ceea ce priveşte evoluţia acţiunilor societăţilor de investiţii financiare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cât şi în calea dezvoltării pieţei noas­tre în ansamblu, sunt de părere analiştii economici consultaţi de Ziarul BURSA.

Sunt păreri care vin în condiţiile în care, la începutul acestei săptămâni, problema pragului de deţinere a reapărut în prim-planul micii noastre pieţe de capital, în condiţiile în care, luni, senatorii au avut pe masă, în procedură de urgenţă, proiectul de lege privind reglementarea Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA) ce cuprinde, printre altele, eliminarea pragului la SIF-uri.

Totuşi, ca urmare a prelungirii alegerilor pentru fotoliul de preşedinte al Senatului, proiectul nu a mai fost supus la vot şi este posibil să fie adoptat tacit de către senatori în data de 21 septembrie şi să meargă către Camera Deputaţilor.

• Aurelian Dochia: "În prezent, pragul nu mai reprezintă decât o formă de apărare a lipsei de performanţă a SIF-urilor"

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a declarat: "SIF-urile au apărut ca urmare a Programului de Privatizare în Masă, iar ideea pragului de deţinere a venit din temerea că cineva ar putea să obţină controlul asupra unei societăţi, cumpărând pachete substanţiale de acţiuni la preţuri mai mici faţă de Valoarea Activului Net.

Atunci erau milioane de persoane care nici nu ştiau că sunt acţionari la SIF-uri. Dar acum, după mai bine de 20 de ani, nu cred că mai este nevoie de această protecţie a acţionarilor neştiutori".

În opinia domnului Dochia, în cadrul structurilor existente din SIF-uri, există interese ca pragul de deţinere să nu fie eliminat, pentru că, astfel, se creează premisele să apară acţionari cu putere mare de decizie, care vor schimba conducerea societăţilor.

"Până la urmă, s-ar putea ajunge chiar să se desfiinţeze cu totul un SIF, pentru a păstra sau a vinde activele avute şi a le aduce la valoarea reală", ne-a spus Aurelian Dochia, adăugând: "De fapt, în prezent, acest prag nu mai reprezintă decât o formă de apărare a status quo-ului, ceea ce înseamnă şi o apărare a lipsei de performanţă a SIF-urilor. Atât timp cât preţurile acţiunilor se tranzacţionează cu un discount mare faţă de Valoarea Activului Net, înseamnă că există o lipsă de performanţă în gestionarea SIF­-urilor".

Este o afirmaţie care vine în condiţiile în care, în prezent, SIF­-urile se tranzacţionează la discount-uri între preţul din piaţă şi Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN) de circa 33% pentru SIF Moldova (SIF2) şi 66% în cazul SIF Muntenia (SIF4).

În rest, acţiunile SIF Banat-Crişana (SIF1) au un discount de 52%, cele ale SIF Transilvania (SIF3) de 44%, iar în cazul SIF Oltenia diferenţa relativă dintre preţul din piaţă şi VUAN este de 41%.

Aurelian Dochia a adăugat: "Din punc­tul meu de vedere, nu ar trebui să existe vreun prag de deţinere, dar mă îndoiesc că se va lua o decizie în această privinţă, pentru că interesele care merg în direcţia protejării structurilor existente sunt foarte active şi au un lobby puternic".

Analistul economic a subliniat că, în opinia sa, chiar şi mărirea nivelului pragului ar fi un pas în direcţia bună, pentru că s-ar crea condiţiile să apară investitori care să achiziţioneze pachete mari de acţiuni şi apoi să facă schimbările necesare pentru a îmbunătăţi performanţa SIF-urilor.

Totuşi, din punctul de vedere al domnului Dochia, ar trebui să se ajungă în punctul în care pragul să fie eliminat de tot.

La rândul său, analistul economic Dragoş Cabat, membru CFA România, ne-a declarat: "Pragul de deţinere este în mod clar o problemă politică şi cred că întreaga reglementare a SIF-urilor este încă ciudată. În prezent, există mai mulţi deţinători de acţiuni SIF care, indirect, prin diverse moduri, au mai mult de 5% dintr-o societate. Până la urmă, SIF-urile trebuie să devină nişte fonduri de investiţii. Dar problema ţine de faptul că, în cazul acestor societăţi, există multă implicare politică, multe conflicte între acţionari sau diverse grupuri de manageri. Consider că situaţia actuală, cu pragul de 5%, nu este optimă pentru SIF-uri".

Analistul a precizat că, personal, ar ridica pragul de deţinere la 20% sau chiar l-ar elimina.

"Astfel, ar fi mai uşor pentru câţiva acţionari să constituie majoritatea astfel încât să-şi impună voinţa prin vot", a spus Dragoş Cabat.

Legat de efectele posibile ale ridicării sau chiar eliminării pragului, Aurelian Dochia ne-a precizat: "Vor apărea investitori cu pachete foarte mari de acţiuni SIF şi vor începe un proces de restructurare profundă a societăţilor, iar unele s-ar putea chiar să dispară pur şi simplu din piaţă. În orice caz, restructurarea SIF-urilor va activa mult bursa, pentru că se vor realiza multe tranzacţii. Se vor realiza multe tranzacţii şi în afara bursei, pentru că SIF-urile au în portofoliu companii care nu sunt listate".

Analistul economic a adăugat că, de asemenea, preţurile acţiunilor SIF­urilor vor creşte, apropiindu­-se mult de Valoarea Activului Net.

"Pentru piaţa de capital, ridicarea pragului la SIF-uri ar fi un mare câştig", a concluzionat Aurelian Dochia.

În opinia analistului CFA Dragoş Cabat, odată cu ridicarea nivelului sau eliminarea completă a pragului se va ajunge la o trans­parentizare a deţinerilor acţionarilor la societăţile de investiţii financiare.

"Apoi, probabil va duce la creşterea preţului acţiunilor şi, în principiu, ar trebui să crească şi lichiditatea SIF-urilor", ne-a spus domnul Cabat, care a conchis: "Consider că, în prezent, pragul de 5% reprezintă principala cauză pentru care SIF-urile se tranzacţionează la un discount mare şi au o lichiditate redusă".

Dacă legea va intra în vigoare, articolul care prevede eliminarea pragului, respectiv Articolul 81, va produce efecte abia după 18 luni.

Introducerea unui prag de deţinere la SIF-uri a fost aprobată în 1997 chiar de acţionarii societăţilor de investiţii financiare, când a fost fixată o limită de 0,1% din capitalul social.

Argumentul principal pentru introducerea şi, ulterior, menţinerea limitărilor a fost că, în condiţiile unui acţionariat foarte numeros şi dispersat, ar fi fost relativ uşor ca anumite persoane să acapareze poziţii de control cu o mică fracţiune din capitalul total şi apoi să administreze societăţile doar în favoarea unor grupuri restrânse de interese.

În anul 2005, a fost aprobată prin ordonanţă modificarea pragului, de la 0,1% la 1%, pentru ca un an mai târziu să se decidă ca limita de 1% să se aplice şi grupurilor de investitori care acţionează în mod concertat.

La finalul anului 2011, Camera Deputaţilor a aprobat proiectul legislativ pentru creşterea pragului maxim de deţinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din totalul acţiunilor emise de fiecare societate.