WOLFGANG SCHAEUBLE: "Grecia are nevoie de reforme structurale, nu de o reducere a datoriei"

Reformele structurale vor ajuta mai mult Grecia să obţină o creştere sustenabilă decât un acord privind reducerea datoriei, a afirmat duminică ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, într-un interviu acordat publicaţiei Bild am Sonntag, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 300 miliarde de euro sau 180% din PIB, cel mai ridicat nivel din zona euro.

Luni, are loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de Finanţe din zona euro în cadrul căreia vor fi discutate măsuri pe termen scurt pentru reducerea datoriei Greciei şi vor fi evaluate progresele înregistrate de Atena în implementarea reformelor cerute în schimbul asistenţei financiare.

Întrebat dacă ar fi momentul să le spună alegătorilor germani că o reducere a datoriei Greciei este inevitabilă, Wolfgang Schaeuble a răspuns: "Asta nu va ajuta Grecia".

"Atena trebuie în cele din urmă să implementeze reformele necesare. Dacă Grecia vrea să rămână în zona euro, trebuie implementate reforme, indiferent de nivelul datoriei", a afirmat ministrul german de Finanţe.

Acesta a explicat că bugetul Greciei nu este excesiv de împovărat de ratele dobânzilor şi plata datoriei, deoarece partenerii din zona euro au aprobat de mult timp o atenuare a poverii datoriei ţării.

Germania, cea mai mare economie europeană, care critică de mult timp performanţa economică a Greciei, este puţin dispusă să discute o reducere a poverii datoriei Greciei înaintea alegerilor din septembrie 2017.

Pentru prima dată după 2014, Grecia a înregistrat două trimestre consecutive de creştere a Produsului Intern Brut, punând astfel capăt recesiunii.

Oficiul de statistică din Grecia (Elstat) a informat recent că în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, PIB a crescut cu 0,5%, după un avans de 0,2% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. Tehnic, două trimestre consecutive de creştere a PIB reprezintă încheierea recesiunii.

"Economia greacă nu a cunoscut un ritm de creştere comparabil după primul trimestru din 2008", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului grec Dimitris Tzanakopoulos.

Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2016 atât Guvernul de la Atena cât şi Comisia Europeană mizează în continuare pe un recul al PIB-ului Greciei de 0,3%, urmând ca abia în 2017 Grecia să înregistreze o creştere anuală, de 2,7%.

Exceptând un scurt răgaz în 2014, economia Greciei s-a contractat constant începând din 2008 pe măsură ce creditorii internaţionali (Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) au impus măsuri dure de austeritate în schimbul împrumuturilor destinate să menţină ţara pe linia de plutire. Însoţite de tăieri de salarii şi pensii precum şi de majorări de taxe, aceste măsuri de austeritate au avut un impact devastator asupra cererii interne şi cheltuielilor de consum, motoarele economiei Greciei.

La şase luni de la venirea sa la putere, la începutul lui 2015, guvernul de stânga condus de Alexis Tsipras a fost nevoit să accepte un al treilea plan de asistenţă. În schimb, în luna mai a acestui an, partenerii din zona euro şi FMI au convenit, în principiu, o reducere a datoriei Greciei, dar până acum nu au căzut de acord asupra ritmului şi amplorii unei restructurări pe termen lung a datoriei.