World Vision România lansează un proiect prin care 1200 de tineri şi adulţi vor fi sprijiniţi să-şi găsească un loc de muncă

50% dintre ucrainenii rămaşi în ţara noastră afirmă că vor să se angajeze ori să-şi deschidă o afacere în România, se arată într-un comunicat al Fundaţiei World Vision România, remis redacţiei. Fundaţia World Vision România în colaborare cu Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov şi cu sprijinul financiar al UNHCR lansează un proiect prin care 1.200 de adulţi ucraineni, solicitanti de azil şi români vor fi sprijiniţi să-şi găsească un loc de muncă, conform sursei.

Aproape 4 milioane de ucraineni au tranzitat teritoriul României în ultimii doi ani de război. Dintre aceştia, 157 de mii au cerut o formă de protecţie legală, iar la începutul lunii februarie 78.743 de ucraineni erau prezenţi în ţara noastră, arată datele comunicatului.

Dintre cei care rămân pe teritoriul României, 39% spun că doresc să se angajeze în România, în timp ce 11% ar vrea să-şi deschidă o afacere în ţară. Alţi 48% spun că vor să se întoarcă în Ucraina după terminarea conflictului, potrivit unei analize realizată de FONPC, transmit reprezentanţii fundaţiei.

Dintre cei care au un loc de muncă, între 25 şi 30% aceştia lucrează online (la distanţă) pentru locurile de muncă pe care le au în Ucraina, iar în jur de 16% sunt integraţi pe piaţa muncii din România, conform estimărilor UNHCR de anul trecut, menţionează sursa.

Fundaţia World Vision România, în colaborare cu Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov şi cu sprijinul financiar al UNHCR România, lansează proiectul "Protecţia şi incluziunea socio-economică a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil în România", potrivit comunicatului.

Proiectul se desfăşoară până în decembrie 2024 şi îşi propune să faciliteze incluziunea socială şi economică pentru 1200 de tineri şi adulţi, refugiaţi ucrainieni, solicitanţi de azil şi români persoane vulnerabile din Bucuresti si cinci judeţe (Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi şi Suceava), pe piaţa muncii din România. Dintre aceştia, 80% sunt refugiaţi ucraineni sau solicitanţi de azil, iar 20% sunt români, conform sursei.

Activităţile proiectului includ, potrivit datelor din comunicat:

- servicii integrate de informare, consiliere, antreprenoriat şi mediere profesională;

- cursuri de limbă română;

- facilitare pentru participarea la târguri cu locuri de muncă;

- suport pentru echivalarea studiilor

- evenimente de networking între potenţiali angajaţi şi angajatori;

- sesiuni de coaching şi asistenţă pentru dezvoltare de mici afaceri

- acordarea de granturi pentru susţinerea iniţiativelor antreprenoriale

- acordarea de vouchere suport pentru stimularea integrării pe piaţa muncii

- crearea de reţele suport la nivelul fiecărei comunităţi pentru a facilita incluziunea socio-economică a persoanelor vulnerabile

Complementar adulţii beneficiarii ai proiectului care au copii în îngrijire şi sunt în căutarea unui loc de muncă vor avea prioritate pentru accesarea gratuită a serviciile socio-educaţionale pentru copii în centrele Happy Bubble derulate de World Vision România în locaţiile Bucureşti, Iaşi, Suceava, Cluj şi Constanţa, informează sursa.

Prin acest proiect, World Vision România împreună cu partnerii oferă refugiaţilor şi solicitanţilor de azil, precum şi membrilor vulnerabili ai comunităţilor locale instrumentele şi cunoştinţele necesare pentru integrarea pe piaţa muncii şi în societate. Acest demers nu doar că sprijină refugiaţii care au fugit din calea războiului, dar contribuie şi la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor locale gazdă pentru aceştia, creând un model de solidaritate şi incluziune socio-economică, menţionează sursa.

Potrivit comunicatului, "Confruntându-ne cu provocări semnificative în integrarea refugiaţilor ucraineni şi a solicitănţilor de azil pe piaţa muncii şi în sistemul de învăţământ din România, ne concentrăm eforturile pe depăşirea barierelor lingvistice, recunoaşterea şi echivarea competenţelor profesionale şi adaptarea procesului de învăţare pentru a răspunde nevoilor celor mai vulnerabile persoane. Prin toate proiectele noastre, oferim nu doar un suport tangibil pentru accesul la muncă şi la educaţie, ci şi consiliere la fiecare pas pentru a asigura o tranziţie lină şi o integrare de succes în societatea noastră", a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Conform sursei precizate, "Imediat după sosirea lor în România, majoritatea refugiaţilor au sperat să se întoarcă acasă cât mai repede posibil. Doi ani mai târziu, vedem eforturile lor de a-şi reconstrui viaţa aici, până când se vor putea întoarce acasă în siguranţă. Găsirea unui loc de muncă este o parte esenţială a restabilirii normalităţii, de aceea, lucrăm îndeaproape cu autorităţile şi cu parteneri precum World Vision pentru a susţine facilita accesul refugiaţilor si al persoanelor vulnerabile din comunităţile gazdă, la cursuri de limba română, servicii de integrare pe piaţa muncii şi sprijinirea iniţiativele antreprenoriale," a spus Pablo Zapata, Reprezentantul UNHCR in România.

Potrivit fundaţiei, "Înainte de război, am lucrat ca avocat şi mediator în domeniul dreptului familiei. După izbucnirea războiului, m-am mutat în România, unde nu am putut lucra în domeniul meu de studiu, dar am reuşit să ţin prelegeri interesante de psihologie şi, la nevoie, de drept. Am decis să mă înscriu la universitate în România pentru a mă putea integra eficient. Sunt în căutarea unui loc de muncă. Copilul meu este înscris la şcoală, dar are nevoi speciale, aşa că merge la un centru de reabilitare din România şi învaţă la o şcoală privată şi, bineînţeles, studiază online în Ucraina.", a declarat Svitlana, 40 de ani, în România din mai 2022.

Conform datelor din comunicat, "Când mă gândesc că vine ziua de mâine trebuie să reuşesc să mă odihnesc un pic, să mă scol mai de dimineaţă ca să le dau copiilor tot ce le trebuie lor, să merg la serviciu să fac un ban, astea sunt gândurile mele acum. Mi-am dat seama că sunt o mamă şi o femeie mai puternică acum. Despre mine personal am învaţat ca pot tot. Şi pentru a le oferi copiilor mei o viaţa mai bună, pot să fac mai multe decât înainte, să merg la serviciu, să merg la gradiniţă cu copii, să merg la spital la nevoie.", a declarat Kristina, 33 ani.