WWF: Număr record de europeni cer politicienilor să protejeze natura

Aproape jumătate de milion de europeni au transmis Comisiei Europene mesajul de a păstra legislaţia de protejare a naturii în Europa, potrivit unui comunicat remis redacţiei de WWF (World Wide Fund for Nature).

Consultarea publică organizată de Comisie pentru a sonda părerile europenilor privind relevanţa şi eficacitatea legislaţiei Natura 2000 a atins un număr-record de participanţi, arată comunicatul. Potrivit acestuia, nicio altă consultare publică la nivel european nu a mai avut parte de o asemenea reacţie, şi aceasta încă nu s-a încheiat. Oamenii care îndrăgesc natura şi vor să aibă o contribuţie concretă şi imediată la protejarea ei, mai pot semna petiţia Alertă pentru natură până duminică (26 iulie), la miezul nopţii, când Comisia Europeană va închide platforma online de consultare.

Pe 12 mai, 4 organizaţii mari de mediu au lansat campania şi petiţia "Alertă pentru natură", ca răspuns la intenţiile Comisiei Europene de a modifica cele două acte normative (Directiva Păsări şi Directiva Habitate) care formează legislaţia de protejare a naturii în Uniunea Europeană. Directivele Natura 2000 reprezintă cea mai solidă legislaţie de mediu din lume. Campania a insistat asupra nevoii stringente de îmbunătăţire a implementării (transpunerea în legislaţia naţională) şi aplicării în teren a legislaţiei, precum şi asupra slabei finanţări acordate managementului siturilor Natura 2000; acestea sunt, de fapt, problemele reale legate de directivele Natura 2000, şi nu eficacitatea sau relevanţa acestei legislaţii.

Cei aproape o jumătate de milion de oameni, precum şi alte peste 120 de ONG-uri de la nivel european au transmis un mesaj clar: Directivele Natura 2000 nu trebuie modificate.

În România, directivele Natura 2000 oferă o pârghie majoră de protecţie a naturii pentru 531 de arii naturale şi numeroase de specii de floră şi faună, cum ar fi urşii, râşii, ciocănitorile şi berzele, vidrele sau fluturii. Peste 6.000 de oameni au semnat petiţia pentru păstrarea directivelor Natura 2000 în forma actuală; duminică, 26 iulie, este ultima zi în care cei doresc să sprijine eforturile noastre o mai pot face.

Magor Csibi, Director WWF-România: Această consultare este una istorică pentru UE. Niciodată nu a existat o consultare publică în istoria Uniunii la care să participe atât de mulţi cetăţeni, arătând celor care iau deciziile că atunci când vorbim de natură, nu suntem în continuare dispuşi să cedăm. Liderii UE nu ratează nicio ocazie să spună că vor să fie mai aproape de cetăţeni, iar această consultare le dă oportunitatea de a arăta că aceste afirmaţii nu sunt simple enunţuri politicianiste. Oamenii vor un viitor sigur, iar o parte integrantă a acestui viitor este şi va fi natura. Atât lumea ştinţiifică, cât şi natura ne dau semne că viziunea clasică a economiei-pirat care creşte până la infinit nu poate fi susţinută şi iată, cetăţenii UE spun răspicat că vor o schimbare de viziune. Noi le mulţumim pentru sprijin şi ne pregătim să ducem acest mesaj mai departe.

La nivel european, directivele asigură protecţie pentru 27.000 de arii naturale şi peste 1.000 de specii-cheie. Acestea şi-au dovedit funcţionalitatea pentru salvarea de la dispariţie a unor specii emblematice din Europa, cum ar fi lupul, codalbul sau foca. Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deţine acum cea mai mare reţea de arii naturale protejate din lume, care acoperă aproape un sfert din teritoriul Uniunii Europene, lucru care a durat mai mult de 30 de ani de înfăptuit. De asemenea, analizele arată că reţeaua Natura 2000 generează diverse beneficii în valoare de circa 200-300 miliarde euro/an. Fiecare euro investit în reţeaua Natura 2000 generează de circa 7 ori mai multe joburi decât fiecare euro investit în Politica Agricolă Comună.

Studii ştiinţifice au arătat că directivele contribuie semnificativ la protejarea unor specii şi habitate vulnerabile şi, totodată, la dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale şi a regiunilor în care se află.

În paralel cu consultarea publică, Comisia a solicitat informaţii din partea mai multor factori de interes, cum ar fi autorităţi publice, utilizatori de teren, mediul de afaceri şi organizaţii de mediu. Mare parte din argumentele şi dovezile oferite de aceştia susţin directivele şi indică aceleaşi probleme: nevoia unei implementări şi a unei aplicări mai bune şi nevoia unor finanţări adecvate pentru conservare. Foarte puţini factori de interes au contestat directivele în forma actuală şi au cerut revizuirea lor, aceştia fiind anumiţi actori din sectorul agricol, asociaţii de proprietari privaţi de păduri sau actori din sectorul de pescuit industrial. Un sprijin puternic pentru directive a venit din partea unor operatori economici din sectoare precum industria cimentului, agricultura ecologică şi turismul.

Geneviève Pons, Director WWF European Policy Office a afirmat următoarele, în numele coaliţiei de campanie: Într-un moment critic din istoria Uniunii Europene, sprijinul enorm primit din toate colţurile continentului pentru salvarea legislaţiei de mediu europene demonstrează că oamenii se pot coaliza pentru a apăra ceea ce contează pentru ei. Europenii îşi îndrăgesc natura şi îi interesează legile care o protejează. Acum Comisia trebuie să ia în seamă toate dovezile şi să traseze un plan pentru protejarea naturii care să se bazeze pe investiţii mai mari în natură şi pe o aplicare mai riguroasă a legii.

Rezultatele complete ale consultării publice vor fi publicate în toamna acestui an de către Comisia Europeană, iar o decizie finală asupra viitorului legislaţiei Natura 2000 este aşteptată în jurul lunii iunie 2016.

Această consultare a fost singura şansă pentru publicul larg să se exprime în procesul de evaluare a Directivelor Natura 2000. Procesul de evaluare a început în ianuarie 2015 şi durează, în total, circa 1 an. Directivele au intrat în această evaluare ca parte dintr-un demers mai amplu al Comisiei de a sigura acte legislative potrivite scopurilor specifice. În mai puţin de 3 luni, campania "Alertă pentru natură", a generat o reacţie publică fără precedent: aproape jumătate de milion de cetăţeni din Europa au semnat petiţia comună, peste 50.000 de mesaje au fost trimise pe reţeaua de socializare Twitter Vice-Preşedintelui Comisiei Europene Timmermans şi Comisarului pentru mediu al UE Vella.