XTB: Europa caută soluţia pentru decarbonizare, simultan cu asigurarea securităţii energetice

Potrivit lui Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România, angajamentul corporativ sporit pentru decarbonizare, obiectivele accelerate ale guvernelor privind reducerea emisiilor de carbon, precum şi adoptarea iniţiativei IRA (Inflation Reduction Act) în SUA, care oferă stimulente de peste 370 de miliarde de dolari pentru investiţii climatice în următorii 10 ani, susţin perspectiva unei activităţi susţinute de fuziuni şi achiziţii în domeniu, informează un comunicat remis redacţiei.

Potrivit comunicatului, pe fondul factorilor negativi recenţi, multe ţări au fost nevoite să recurgă la combustibili fosili şi să întârzie tranziţia la energia verde. Şi în ciuda presiunilor asupra preţului energiei, temerile privind o recesiune globală au determinat, cel puţin până acum, scăderea cotaţiilor petrolului.

,,În ceea ce priveşte consumul de gaze, se aşteaptă o stagnare în anul 2023. Chiar şi aşa, consumul global de energie este prognozat să crească cu 1,3% în 2023, în ciuda unei economii care încetineşte şi a preţurilor ridicate", explică analistul XTB. Prognoza la nivel global sugerează o scădere a cererii de gaze în Europa, o stagnare în America de Nord şi o creştere cu 2,4% în Asia, se mai precizează în comunicat. Potrivit estimărilor, Asia va deveni cea mai mare piaţă pentru gaze naturale până în 2027, depăşind America de Nord.

Exporturile de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA şi Qatar vor satisface creşterea cererii globale pentru acest combustibil până în 2030. Astfel, exporturile din SUA vor reprezenta până la două treimi din oferta suplimentară, în funcţie de scenariul luat în considerare. Până în 2030, SUA şi Orientul Mijlociu sunt aşteptate să aibă o pondere de aproximativ jumătate din livrările globale anuale de GNL, în comparaţie cu anul 2019, când aveau o pondere de doar o treime din cerere, precizează sursa.

Cu toate acestea, se estimează că exporturile de GNL din SUA vor scădea cu mai mult de jumătate între 2030 şi 2050, din cauza concurenţei crescute şi a costurilor de transport mai mari pentru piaţa asiatică. În acest scenariu, Orientul Mijlociu şi Africa vor fi avantajate pe componenta livrărilor. La rândul lor, şi exporturile australiene de GNL vor scădea după anul 2030, potrivit estimărilor, din cauza costurilor ridicate şi a constrângerilor asupra producţiei autohtone de gaze naturale din amonte.

Sectorul financiar are un rol crucial în direcţionarea fondurilor către dezvoltarea durabilă, activele ESG (Environmental, Social and Governance) fiind aşteptate să ajungă la 41.000 de miliarde de dolari în 2023 şi la 50.000 de miliarde de dolari până în 2025. Totuşi, mediul economic şi geopolitic volatil din SUA şi Europa poate încuraja o schimbare în sentimentul populaţiei, care să prefere canalizarea fondurilor spre nevoile interne de tranziţie energetică, în defavoarea asistenţei acordate altor ţări, informează sursa.

Raportul Africa Energy Outlook 2022 al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) a arătat că, în ciuda faptului că Africa deţine o cincime din populaţia lumii, continentul este responsabil pentru mai puţin de 3% din emisiile de dioxid de carbon din energie. În plus, ţările din Africa au unele dintre cele mai scăzute emisii pe cap de locuitor din lume.

Raportul IEA mai arată însă că 43% din populaţia continentului nu are acces la electricitate, mai ales în Africa Subsahariană, prin urmare potenţialul de dezvoltare există.

Deşi reprezintă o provocare, tranziţia energetică globală poate fi în continuare o oportunitate pentru regiune, continuă comunicatul citat. Continentul are un potenţial de energie regenerabilă dintre cele mai mari din lume, beneficiind de condiţii climatice favorabile pentru dezvoltarea de ferme solare şi eoliene. Continentul african deţine un potenţial substanţial atât pentru energie regenerabilă, cât şi pentru producţia de hidrogen.

Când ministrul german al economiei, Robert Habeck, a discutat recent despre furnizarea în premieră de GNL din Qatar, oficialul intenţiona să semneze un contract cu o durată cuprinsă între 8 şi 10 ani, cu mult sub perioada uzuală de 20 de ani dorită de mulţi furnizori, informează comunicatul. De atunci, au fost semnate câteva contracte pe 20 de ani pentru aprovizionarea Europei, dar ele reprezintă cazuri izolate. Chiar şi aşa, 2022 a fost un an record pentru contractarea de GNL.

Şi companiile din India au indicat recent intenţia de a semna mai multe contracte pe termen lung. Rămâne de văzut dacă alte ţări asiatice, care se bazau parţial pe aprovizionarea spot, vor urma această tendinţă. Exportatorii de GNL nu trebuie să uite că Asia, nu Europa, este piaţa cu cel mai puternic potenţial de creştere pe termen lung.

Înainte de această criză de securitate, Europa era considerată a fi o piaţă echilibrată, fără a avea un potenţial puternic de creştere, în timp ce Asia era considerată piaţa premium şi cu un ritm rapid de creştere, se mai precizează în comunicat.

Pe măsură ce Europa îşi pierde instrumentele de flexibilitate şi este expusă unei volatilităţi crescute pe pieţele globale de gaze, jucătorii europeni ar putea avea nevoie de o strategie de aprovizionare mai sigură, care implică mai mult decât cumpărarea de pe piaţa spot, cu puţin control asupra preţurilor şi volumelor.