ZOLTAN NAGY BEGE, ANRE: "Dacă nu începem exploatarea în Marea Neagră în 2-3 ani, nu va exista niciodată producţie de gaze acolo"

România nu îşi permite luxul de a amâ­na investiţiile în exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, a afirmat, ieri, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE, în cadrul unei conferinţe organizate de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) pe tema tranziţiei energetice. Reprezentantul ANRE a spus că dacă nu începem exploatarea gazelor din Marea Neagră în doi-trei ani, nu va exista niciodată producţie de gaze de acolo. Gazul este considerat combustibil de tranziţie către o economie verde, conform planurilor Uniunii Europene.

Oficialul ANRE a afirmat: "Nu ne permitem luxul să amânăm investiţiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, impactul asupra economiei ar fi uriaş. Predicţia mea este că dacă nu începem exploatarea în doi, maximum trei ani, nu va exista niciodată o producţie de gaze în partea românească a Mării Negre".

Potrivit acestuia, cauza este faptul că legislaţia europeană se schimbă foarte repede.

"Piaţa se schimbă şi mai repede, iar noi trebuie să putem reacţiona la fel de repede. Altfel, eforturile noastre vor fi tardive şi fără niciun rost", a completat Zoltan Nagy-Bege.

La rândul său, Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom, prezentă la aceeaşi conferinţă, a susţinut că 2021 este un an esenţial pentru producţia de gaze din Marea Neagră.

"România este o ţară cu o vastă tradiţie în resursele energetice şi trebuie să joace un rol esenţial în tranziţia energetică, iar gazul natural are o importanţă deosebită. De asemenea, cred că este nevoie de un context local favorabil. Timpul nu este de partea noastră şi am rămas în urmă. Aşa că 2021 este un an crucial", a spus Verchere, care este şi vicepreşedinte al FIC.

Ea a arătat că România va depinde din ce în ce mai mult de importuri în lipsa gazelor din Marea Neagră.

"Este vorba de securitatea energetică (a României). Importurile vor creşte până la 40% până în 2030 (de la 20%). Timpul este esenţial. Putem aduce gaze, dar vom plăti taxe în alte ţări, angajaţi în alte ţări. Investiţiile în Marea Neagră aduc beneficii uriaşe pentru că pot genera investiţii masive în ţară, locuri de muncă, 30.000 de locuri de muncă nou create, deci efecte de multiplicare mari, iar lucrul important este să începem", a spus reprezentanta companiei petroliere.

"2021 este un an absolut crucial. Trebuie să vedem cadrul fiscal şi legislativ pus în vigoare pentru a putea dezvolta aceste proiecte", a adăugat şefa OMV Petrom.

Cristina Prună, deputat USRPlus şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a afirmat că pentru Legea Offshore se poate recurge la procedura de urgenţă astfel încât proiectul să treacă mai repede prin Parlament.

"Gazul natural este o resursă extrem de importantă în acest proces de tranziţie energetică şi pentru asigurarea securităţii energetice a României. Nu trebuie să uităm nici o clipă că suntem importatori neţi de energie şi evident este necesar ca această lege să treacă prin Parlament în actuala sesiune parlamentară. Eu estimez, pentru ca proiectul de lege să intre în circuit legislativ şi să fie adoptat până la finalul lunii iulie, că este nevoie să intre în dezbatere parlamentară undeva la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, ca apoi să beneficieze de dezbaterea cuvenită în Comisii şi apoi să fie adoptat în plen. Evident mai există şi posibilitatea aceasta a procedurii de urgenţă în care în două săptămâni am putea să adoptăm acest proiect de lege. El rămâne o prioritate ca să putem în sfârşit să deblocăm aceste investiţii", a spus Cristina Prună.

Totodată, Eric Stab, vicepreşedinte al FIC şi CEO al Engie România, a afirmat că firmele care activează în ţara noastră au anunţat investiţii de peste 70 de miliarde de euro în sectorul energetic românesc în următorii zece ani, cea mai mare parte fiind în producţia de electricitate.

"Cea mai mare parte din această sumă, 31 de miliarde de euro, se va duce în sectorul electricităţii: 26 de miliarde de euro în producţie, inclusiv în surse regenerabile (6.000 de MW - n.r.), iar restul de 5 miliarde de euro în reţele", a spus Stab.

Totodată, 24 de miliarde de euro vor merge spre sectorul gazelor naturale, 19 miliarde în producţie, incluzând sectorul offshore, iar restul de 5 miliarde în conducte.

"O sumă de 13 miliarde de euro va merge spre renovarea clădirilor, iar 3 miliarde de euro în încălzirea urbană", a continuat Stab.

Cu privire la aceste investiţii, Verchere a afirmat că este esenţial ca România să se pregătească să atragă fondurile puse la dispoziţie de UE pentru tranziţia energetică.

"70 de miliarde de euro este o sumă uriaşă, trebuie să fim siguri că avem fondurile necesare pentru ca aceste proiecte să fie puse în practică. Tranziţia energetică este cea mai mare schimbare prin care trec companiile din acest sector. Abilitatea principală este să absorbim banii. Trebuie să fim siguri că vom absorbi aceşti bani, sunt sume uriaşe care vor fi disponibile, încă nu s-a stabilit cu exactitate cuantumul lor, dar trebuie să ne pregătim să aducem aceşti bani. Este esenţială cooperarea între sectorul privat şi cel public", a precizat Verchere.

Ea s-a referit la importanţa unei legislaţii clare, care să nu fie urmată de modificări, ci să fie predictibilă, pentru a atrage investitorii.

"Mecanismul pentru consumatorii vulnerabili este esenţial şi să fie pus în implementare cât mai repede posibil", a subliniat Verchere.