56 de percheziţii la oameni de afaceri, în dosarul Microsoft

56 de percheziţii în locaţii situate în municipiul Bucureşti şi comune din judeţul Ilfov au avut loc ieri, fiind vizate sedii de societăţi comerciale, de fundaţii sau domicilii ale unor persoane fizice, în dosarul Microsoft, în care se fac cercetări pentru corupţie în legătură cu încheierea unor contracte de licenţiere IT, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Astfel, procurorii au descins ieri dimineaţă la fostul şef al SIE Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş (fostul soţ al Elenei Udrea), Remus Truică şi Nicolae Dumitru (care controlează grupul de firme Niro), la fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, fostul consilier prezidenţial Dorin Marian, tatăl preşedintelui Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Adrian Petrache, şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

Procurorii anticorupţie au mai percheziţionat şi sediul firmei lui Claudiu Florica, fostul şef al Fujitsu în România. Acesta a fost audiat la DNA, în dosarul Microsoft, în urmă cu o săptămână.

Numele fostului şef al Fujitsu România este menţionat de martori din dosar, conform unor documente ale anchetatorilor.

Anchetatorii au ridicat documente de la locuinţele şi sediile de firme şi fundaţii percheziţionate, care ar putea constitui probe în dosarul Microsoft. DNA a precizat că acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

Cătălin Harnagea a condus Serviciul Român de Informaţii (SIE) în intervalul 30 iulie 1997-1 februarie 2001, când Dorin Marian a ocupat funcţia de consilier prezidenţial (1996-2000) şi şef al Administraţiei Prezidenţiale (martie-septembrie 2000). Cătălin Harnagea a scris, în CV-ul său, că a fost, din 2005, consultantul EADS pe proiectul de securizare al frontierelor României şi pe cel de off-set, scrie Mediafax.

Dorin Marian a fost asociat cu Cătălin Harnagea într-o firmă, potrivit Hotnews, acesta cesionând acţiunile în februarie 2007, cu o zi înainte de a fi numit în funcţia de prim-consilier al premierului din acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu.

Presa a relatat că Adrian Petrache, tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Alin Petrache, este un apropiat al lui Dorin Cocoş şi al fostului premier Adrian Năstase, partener de afaceri imobiliare cu Alexandru Bittner.

• Alin Petrache: "Nu sunt vizat în niciun dosar, este o confuzie"

Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Alin Petrache, susţine, într-o declaraţie transmisă Agerpres, că informaţia apărută în mass-media referitoare la percheziţiile procurorilor la domiciliul său reprezintă "o confuzie regretabilă".

"Nu sunt vizat în niciun dosar. Este o confuzie regretabilă la mijloc. Mandatul de percheziţie nu este pe numele meu", precizează Alin Petrache. Potrivit Mediafax, care citează surse judiciare, cel vizat de percheziţii în dosarul Microsoft este tatăl lui Alin Petrache, Adrian Petrache.

• DNA a cerut avize de urmărire penală pentru nouă miniştri

În acest dosar, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut avize pentru începerea urmăririi penale împotriva a nouă miniştri din guvernele Năstase şi Boc pentru fapte de corupţie în dosarul cumpărării de licenţe Microsoft. Şefa DNA a cerut procurorului general să sesizeze preşedintele României şi conducerea Senatului, a Camerei Deputaţilor şi a Parlamentului European pentru a putea începe urmărirea penală faţă de cele 9 persoane. Cei nouă foşti miniştri suspectaţi de DNA că ar fi săvârşit infracţiuni de corupţie sunt: Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Mihai Tănăsescu. La toţi există multiple acuzaţii, printre care şi luare de mită, cu excepţia lui Daniel Funeriu şi Valerian Vreme - acuzaţi doar de abuz în serviciu.

Procurorii susţin că mai mulţi miniştri din Guvernul Năstase şi Guvernele Boc 1, 2 şi 3 au săvîrşit fapte de corupţie pentru a încheia sau a prelungi contracte cu preţuri umflate, care au dus la păgubirea bugetului de stat. E vorba despre contracte de achiziţionare a unor licenţe Microsoft în unităţile şcolare din România, de contracte pentru produse educaţionale Microsoft şi de contracte aferente derulării Programul "Sistem Educaţional Informatizat" (SEI). Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent, la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări, că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane.

Şeful statului a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. "Cea mai complexă informaţie am avut-o în 2009, legată de o posibilă fraudare, şi acea informaţie, într-o manieră mult mai în detaliu, a fost transmisă DNA şi de acolo a început uşor, uşor", a afirmat preşedintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile româneşti.

• Martor: "Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan au primit opt-nouă milioane de euro, respectiv circa trei milioane de euro, pe durata derulării contractelor"

Numele lui Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri.

Unul dintre martori le-a declarat anchetatorilor că omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, au primit "opt-nouă" milioane de euro, respectiv "circa trei milioane de euro", pe durata derulării contractelor.

În declaraţia unui martor, redată de procurori în documentele menţionate, se arată: "Ca urmare, la licitaţie s-a prezentat o singură firmă şi deşi acesta ar fi fost un motiv clar pentru a reorganiza licitaţia, ministrul Gabriel Sandu a luat decizia de a acorda contractul de 96 milioane de euro consorţiului D.Con-Net, întrucât urma să primească un comision procentual din acest contract din partea lui Claudiu Florică.

Contractul a mai fost extins prin achiziţionarea de licenţe educaţionale, la fel cum s-a întâmplat şi în Contractul din 2004 şi Actul Adiţional nr. 1, în aceleaşi condiţii de ilegalitate pe care le-am precizat când am vorbit de actul adiţional nr. 1, precum şi o extensie de 33 milioane euro, în 2013 ca opţiune de buy-out.

Precizez aşa cum am mai spus şi mai devreme că în 2009, Guvernul României avea posibilitatea de a înlocui produsele Microsoft din administraţia publică, produse similare care aveau fie un cost de 10%, Corel Office, fie erau gratuite - Open Office.

Aceste noi produse ar fi presupus o instruire minimală, instruire care se putea realiza prin intermediul unor programe de calculator de tipul Computer Based Traning sau pur şi simplu filme video, aşa cum se întâmplă în mod curent, cu alte programe.

Oricum serviciile de instalare şi instruire ar fi fost o sumă infimă faţă de valoarea de peste 200 milioane de euro plătită de Guvernul României, în perioada 2004-2013. Dar aceste contracte cadru de tip închiriere de licenţe, au constituit şi constituie mijlocul prin care diferitele guvernări şi persoanele de decizie puteau să obţină sume mari cu titlu de mită, artizanul în toată această perioada fiind Claudiu Florica, prin diferite firme off-shore şi diferiţi intermediari".

Referitor la fostul şef al Fujitsu, Claudiu Florica, procurorii arată, potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi până la acest moment, că acesta, în 2003, "a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acordă sau prin influenţă pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului".

Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declaraţia sa, că "Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă asupra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăti către miniştrii sau funcţionarii implicaţi".