5G, încurcată în iţele birocraţiei

România poate fi în prima treime a ţărilor care lansează 5G, dar trebuie să fim oarecum atenţi să nu dăm cu capul de toate pragurile, să vedem cu ce s-a greşit în alte ţări şi să simplificăm procedurile, a declarat, ieri, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, la evenimentul "5G pentru România competitivă".

Conform ministrului de resort, infrastructura 5G rămâne o oportunitate la nivel mondial, nu doar european, din perspectiva evoluţiei tehnologice. Domnia sa a precizat că sunt ţări avangardiste în domeniu, cum ar fi Coreea de Sud, unde infrastructura 5G este deja o realitate în domeniul comunicaţiilor. În privinţa licitaţiilor din acest domeniu, ministrul comunicaţiilor a spus că guvernul italian a obţinut 6,55 miliarde de euro din emiterea licenţelor pentru diferite frecvenţe spectrale, după ce iniţial se estimaseră două miliarde de euro. Pe de altă parte, în Aus-tria, licitaţia s-a oprit la 186 de milioane de euro, în timp ce în Germania s-a ajuns la a 180-a rundă de negocieri şi la suma de 2,3 miliarde de euro.

Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice arată că pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde de euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă.

Ministrul Comunicaţiilor consideră că autorităţile din ţara noastră trebuie să practice un business inteligent, să identifice bunele practici din alte state şi să le preia în configurarea licitaţiilor din acest an.

Alexandru Petrescu a arătat: "Datoria noastră este să vedem ce se întâmplă şi să avem un business inteligent, să putem identifica bunele practici şi să le preluăm în configurarea licitaţiilor care sper să înceapă în trimestrul patru. Încercăm să identificăm momentul în care toţi liderii, toţi actorii sunt apţi să intre pe piaţa noilor tehnologii. Dorim să identificăm un punct de echitate între cei care achiziţionează frecvenţele şi ce trebuie să primeas-că statul pentru această resursă naturală limitată. Ceea ce pot să vă asigur este că relaţia dintre piaţă şi adminis-traţie rămâne una transparentă. Absolut orice document, poziţie ce ţine de configuraţia licitaţiei va fi în consultare publică",

Prezent la eveniment, Sorin Grindea-nu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a precizat că decizia politică va fi luată de către Guvern şi că instituţia pe care o conduce a trimis către cabinetul Dăncilă mai multe recomandări cu privire la licitaţia frecvenţelor 5G.

Sorin Grindeanu a spus: "Pe 5G sunt pieţe diferite, lucruri diferite, dar în ţara noastră acest sector este foarte competitiv. Din punct de vedere al raportului calitate-preţ, ne aflăm în top 3 în lume. Dorim să menţinem această poziţie care se datorează modului în care guvernele care s-au succedat la conducerea ţării au făcut politicile publice în domeniul comunicaţiilor".

• Toţi operatorii din domeniu vor avea acces la licitaţia 5G

Preşedintele ANCOM a menţionat că în perioada următoare va exista un dialog permanent între autorităţi şi actorii din domeniul comunicaţiilor pentru a stabili împreună o procedură trans-parentă în privinţa achiziţiei frecvenţelor 5G.

Domnia sa a precizat: "Ne vom ţine de canlendarul privind introducerea tehnologiei 5G. Sunt lucruri care vor fi clarificate în perioada următoare, iar noi vom organiza o licitaţie transparentă aşa cum a fost şi în cazul 4G. Aşteptăm clarificări în privinţa OUG 114/2018 ca să ştim cum organizăm licitaţia. În perioada următoare, aşteptăm şi o hotărâre de guvern pentru aprobarea strategiei 5G, a cărei dezbatere publică s-a încheiat. 5G nu se referă doar la comunicaţii. Ea include multe sectoare de activitate care vor fi lovite pozitiv de tehnologiile 5G".

Din acest considerent, Sorin Grindeanu a arătat că la licitaţia din toamnă ANCOM va scoate mult spectru la vânzare, pe mai multe frecvenţe. Deoa-rece frecvenţele 3G şi 4G sunt neutre din punct de vedere tehnologic, spectrul în plus va fi alocat pentru tehnologia 5G, cu menţiunea că şi ceilalţi operatori pot aplica pentru a folosi acest tip de tehnologie.

Preşedintele ANCOM a menţionat: "Multă lume nu a înţeles foarte bine modalitatea în care se organizează licitaţia pentru frecvenţe. Nu vine cineva la ANCOM şi face oferte, iar la final ia hârtia cu licenţa 5G. Nu. Totul este transparent şi sper să se înţeleagă acest lucru".

În privinţa spectrului care va fi scos la licitaţia din toamnă, ministrul Alexandru Petrescu a menţionat că pachetul pus la dispoziţie pentru această procedură nu trebuie să fie mai mic decât cel de la licitaţia pentru frecvenţele 4G. Ministrul Comunicaţiilor a arătat: "Nu recomand o alocare minimală, deoarece aceasta va duce la creşterea preţului de achiziţie, iar o creştere artificială ar fi într-o zonă a excesului".

La sfârşitul lunii ianuarie 2019, ANCOM a lansat în consultare publică documentul de poziţie privind acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400 - 3800 MHz, care stabileşte obiectivele, principiile, condiţiile şi procedura pentru acordarea spectrului radio în benzile vizate, în vederea furnizării de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă, inclusiv implementării 5G în România. Toată această cantitate de spectru va putea fi utilizată începând cu 1 ianuarie 2020. Drepturile de utilizare a spectrului de frecvenţe din benzile de 700 MHz şi 1500 MHz, în care nu exis-tă nicio alocare până în prezent, vor avea o perioadă de valabilitate de 15 ani.

• OUG 114/2018, un act normativ cu probleme pentru operatorii din domeniul comunicaţiilor

La evenimentul desfăşurat ieri, o parte din discuţie s-a axat şi pe efectele OUG 114/2018, care a introdus o taxă pe cifra de afaceri de 3%, faţă de 0,4% cât era anterior, ce trebuie achitată de către toţi operatorii din domeniul comunicaţiilor. Aceştia din urmă şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la această taxă, chiar dacă săptămâna trecută Guvernul a stabilit suspendarea aplicării ei până la 1 septembrie 2019.

Referitor la acest aspect, preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, a spus: "În privinţa taxei de monitorizare de 3%, pot spune că, în anii trecuţi, având în vedere că veniturile pe care ANCOM le avea erau arhisuficiente pentru a funcţiona, nu am mai cerut această taxă. Banii pe care noi îi luam din utilizarea de spectru erau suficienţi pentru a nu lua şi taxa de monitorizare. Poate că acest lucru a contribuit şi la menţinerea unui preţ mic şi un raport bun calitate-preţ faţă de alte ţări din Uniunea Europeană. Înţeleg că, în perioada imediat următoare, există dorinţa ca din aceste sume de bani care se colectează prin această taxă să existe proiecte publice conexe sectorului nos-tru, astfel încât să ne întoarcem la o idee mai veche pe care eu am anunţat-o, şi anume să întoarcem banii în industrie. Am scris un proiect, am luat foarte multe avize, iar dorinţa mea este ca toate aceste sume de bani să se întoarcă în industria de unde a provenit această sumă de bani. Eu ştiu că în forma aceas-ta se duc discuţiile şi ar fi benefic pentru piaţă".

În legătură cu amenzile şi penalităţile introduse prin OUG 114, minis-trul Alexandru Petrescu a spus că actul normativ a fost o bună oportunitate pentru a pune în discuţie o serie de probleme sistemice. Conform minis-trului de resort, din analizarea acestor probleme, a reieşit că nu doar operatorii din domeniu sunt culpabili, ci şi administraţiile şi autorităţile publice locale ce nu au răspuns în timp util solicitărilor formulate de societăţile din sectorul comunicaţiilor, unde contează concurenţa, procentul de acoperire al teritoriului şi furnizarea serviciilor înaintea celorlalţi competitori de pe piaţă.

Toate aceste aspecte ar urma să fie reglate în perioada următoare. Există deja un grup de lucru alcătuit din specialiştii Ministerului Comunicaţiilor şi cei ai ANCOM care doresc modificarea legii 50/1991 şi debirocratizarea activităţii desfăşurată în telecomunicaţii.

Preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu a spus. "S-a discutat mult des-pre normele de aplicare a legii infras-tructurii şi de modul în care statul ajută piaţa pentru construirea acestor reţele, care sunt mai dense decât tot ce am avut până acum. Trebuie debirocratizat sistemul. În acest moment, pentru construirea unui pilon pentru telecomunicaţii şi pentru construirea unui pod sunt aceleaşi proceduri şi aceleaşi tarife în vederea obţinerii avizelor şi autorizaţiilor necesare".

De aceeaşi părere este şi ministrul Alexandru Petrescu care a precizat: "Până la 1 septembrie 2019, vom standardiza şi simplifica procedura de avizare şi autorizare a lucrărilor din comunicaţii. Este inadmisibil să avem aceeaşi procedură de autorizare ca pentru construcţia unui pod sau a unui mall".

Ministrul de resort a mai spus că în perioada următoarea va pune la punct şi va materializa o schemă de ajutor de stat de care să beneficieze firmele din sectorul comunicaţiilor.