A patra directivă vizând combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale şi finanţării terorismului intră azi în vigoare

Astăzi intră în vigoare a patra directivă referitoare la combaterea spălării banilor, care va îmbunătăţi transparenţa pentru a preveni evaziunea fiscală. Aceasta înăspreşte normele actuale şi va permite combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului cu mai multă eficacitate, potrivit unui comunicat trimis de Comisia Europeană.

Comisia Juncker a făcut din combaterea evaziunii fiscale, spălării banilor şi finanţării terorismului una dintre priorităţile sale. Intrarea în vigoare are loc pe fondul discuţiilor cu Consiliul şi Parlamentul European despre măsurile pentru consolidarea directivei.

Comisia va publica azi un raport care va ajuta autorităţile statelor membre să contracareze mai bine riscurile de spălare a banilor. Conform noii directive, Comisia a evaluat riscurile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pe care le prezintă diferite sectoare şi produse financiare. Raportul identifică domeniile cele mai expuse riscului şi cele mai răspândite tehnici ale infractorilor pentru a spăla fonduri ilicite.

A patra directivă privind combaterea spălării banilor întăreşte obligaţia de evaluare a riscurilor pentru bănci, jurişti şi contabili. Aceasta stabileşte cerinţe de transparenţă bine definite referitoare la proprietarii reali ai societăţilor comerciale. Aceste informaţii vor fi păstrate într-un registru central, de tipul registrelor comerciale, şi vor fi puse la dispoziţia autorităţilor naţionale şi a entităţilor cărora li se aplică obligaţia. Directiva facilitează schimbul de informaţii între unităţile de informaţii financiare dintre statele membre pentru a monitoriza transferurile de bani suspecte, pentru a preveni infracţiunile sau activităţile teroriste şi extinde competenţele de sancţionare ale autorităţilor competente. Aceasta instituie politici faţă de ţările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului.

Raportul referitor la evaluarea la nivel supranaţional a riscurilor este un instrument menit să ajute statele membre să identifice, să analizeze şi să contracareze riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. Acesta analizează riscurile din sectorul financiar şi nefinanciar şi riscurile nou-apărute ca monedele virtuale sau platformele de finanţare participativă. Raportul include o cartografiere a riscurilor din domeniile relevante, o listă a metodelor utilizate frecvent de infractori pentru a spăla bani şi recomandări adresate statelor membre vizând modalităţile de a contracara riscurile, prin accentuarea analizei riscului sau prin supravegherea anumitor activităţi.

Comisia se angajează să examineze posibilităţile de a îmbunătăţi funcţionarea unităţilor de informaţii financiare şi cooperarea transfrontalieră dintre acestea.

Statele membre ar fi trebuit să notifice până azi transpunerea celei de-a patra directive vizând combaterea spălării banilor. Comisia va analiza stadiul în care se află transpunerea şi va lua măsuri rapid în cazul statelor care nu s-au conformat.

Comisia va desfăşura acţiunile prezentate în raport şi va coopera cu statele membre pentru monitorizarea aplicării recomandărilor. Comisia va continua să analizeze evoluţia riscurilor combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului şi va emite o nouă evaluare a riscurilor cel târziu în iunie 2019 şi la fiecare doi ani ulterior.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat: "Spălarea banilor este o sursă de oxigen pentru criminalitate, terorism şi evitarea obligaţiilor fiscale. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca să o eradicăm. Normele mai drastice care intră în vigoare astăzi sunt un mare pas înainte, dar avem nevoie şi de un acord rapid cu privire la noile îmbunătăţiri propuse de Comisie în iulie anul trecut".

Vìra Jourova, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a afirmat:

"Teroriştii şi infractorii găsesc în continuare modalităţi de a-şi finanţa activităţile şi de a reintroduce în economie câştigurile obţinute ilicit. Noile norme care încep să se aplice astăzi sunt esenţiale pentru a închide portiţele de scăpare rămase. Invit toate statele membre să le pună în aplicare fără întârziere: existenţa unor standarde mai puţin stricte într-o ţară va submina lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului în întreaga UE. Subliniez, de asemenea, că este nevoie de un acord rapid cu privire la revizuirile suplimentare propuse de Comisie în urma < < Panama Papers > > pentru a spori transparenţa în ceea ce priveşte beneficiarii reali".

În iulie 2016, Comisia a adoptat o propunere de consolidare a normelor UE vizând combaterea spălării banilor pentru a împiedica finanţarea terorismului şi a spori transparenţa vizând proprietarii reali ai societăţilor comerciale şi ai fiduciilor. Comisia invită Consiliul şi Parlamentul European să finalizeze lucrările legislative cât mai curând, astfel încât noile norme să intre în vigoare rapid. Pe baza celei de-a patra directive vizând combaterea spălării banilor, noile norme vor crea un cadru solid în materie de combatere a spălării banilor la nivelul Uniunii Europene, conform sursei.

Noul cadru privind combaterea spălării banilor este alcătuit din două instrumente juridice: "A patra directivă privind combaterea spălării banilor" şi "Regulamentul privind transferurile de fonduri", ambele adoptate la 20 mai 2015. În iulie 2016, Comisia a prezentat o propunere de eficientizare a combaterii finanţării terorismului şi de asigurare a transparenţei tranzacţiilor financiare în urma dezvăluirilor "Panama Papers". Modificările au ca scop asigurarea de garanţii pentru fluxurile financiare provenite din ţări terţe cu risc ridicat, îmbunătăţirea accesului la informaţii, inclusiv la registrele centralizate de conturi bancare, al unităţilor de informaţii financiare şi contracararea riscurilor de finanţare a terorismului legate de monedele virtuale şi de cardurile preplătite. În prezent, propunerea este în negociere în cadrul Consiliului şi Parlamentului European şi se preconizează că va fi adoptată în cursul lui 2017.