Abia din aprilie 2023 vom simţi o reducere mai amplă a inflaţiei

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 15 decembrie 2022

Abia din aprilie 2023 vom simţi o reducere mai amplă a inflaţiei

Vestea că inflaţia anualizată avut un nou puseu în noiembrie a neliniştit populaţia, dar partea bună este că preţurile continuă să scadă uşor din septembrie, dacă ne raportăm la evoluţia lor lunară.

Astfel, după o inflaţie lunară de 0,56% în august faţă de iulie, minimul ultimului an, am avut o creştere la 1,33% în septembrie, o evoluţie dată în principal de inflamarea preţurilor în piaţa energiei electrice (va amintiţi de preţurile record de peste 3.000 lei/MWh din august?). Energia electrică s-a scumpit cu 7% în septembrie faţă de august şi doar asta a contribuit cu 0,33% în coşul inflaţiei (energia electrică are o pondere de 4,71% acolo). Simultan, am avut o creştere de 1,7% a preţurilor mărfurilor alimentare, iar creşterea preţurilor produselor lactate a contribuit, la rândul său, cu un plus de 0,16% la inflaţie.

Preţurile s-au mai calmat însă din octombrie, când inflaţia lunară a fost de 1,28%, iar în noiembrie am avut o altă lună cu un avans mai mic al inflaţiei, +1,25% faţă de octombrie.

Faptul că inflaţia a sărit în noiembrie de la o valoare anualizată de 15,3% consemnată în octombrie la una de 16,7% se explică prin efectul de bază, raportarea la noiembrie 2021 fiind nefavorabilă, de vreme ce luna respectivă am avut inflaţie lunară zero. Astfel, în noiembrie 2021 preţurile energiei electrice scădeau cu peste 12%, pe fondul unor scheme de plafonare, iar în acest mod inflaţia care ar fi fost altfel aproape 0,6%, a ajuns la 0%.

Dacă ne uităm pe evoluţia inflaţiei lunare din acel moment, ne dăm seama care ar fi luna în care vom descoperi o scădere destul de amplă a inflaţiei anualizate, de o amplitudine mai mare decât creşterea din noiembrie.

E vorba de inflaţia calculată în mai 2023 pentru intervalul aprilie 2022-aprilie 2023, pentru că va dispărea din statistică inflaţia foarte mare din aprilie 2022. Atunci preţurile au avansat cu 3,7% faţă de martie, cu o creştere de 28% la energia electrică şi 26% la gaze. După care au revenit la un avans de un procent în mai şi am avut şi 3 luni de inflaţie sub 1% - în iunie, iulie, august.

Totuşi, dacă ne menţinem în linia ultimelor luni cu inflaţia lunară, chiar şi eliminând contribuţia lunii aprilie, tot nu vom ajunge prea uşor la o inflaţie de o singură cifră, mai ales că urmează creşteri de salarii şi pensii de la începutul anului viitor care pot influenţa preţurile de consum.

Plus că rămâne întrebarea ce se va întâmplă anul viitor, la terminarea actualei scheme de plafonare a preţurilor din energie pentru micii consumatori.

Cu alte cuvinte, chiar dacă ne aşteaptă o relativă calmare a preţurilor din primăvara viitoare, până să revenim la o scădere consistentă a dobânzilor ca urmare a reducerii inflaţiei mai avem de aşteptat.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. o reducere a inflatiei din aprilie anul viitor nu inseamna si o reducere a preturilor. doar o crestere putin mai inceata(asta putem spera in cel mai bun caz), dar nici asta nu e garantat). salariul minim creste de la 1400 net la 1800 net, toti banii vor merge in consum ca na cine ia minim nu cred ca pune la saltea. doar dc niste imm uri nu vor putea creste acest minim atat de mult dintr-o data, si vor da afara niste oameni sa avem un pic de somaj atunci putem spera la o inflatie mai mica.

    1. Din ce spui tu hiperinflatia e cauzata de cei cu salarii minime care mananca prea multa mancare.

      Din salariul minim nu poți face mare lucru,90-100% se duc pentru mâncare, facturi, haine, băutură și țigări din care statul prin accize strânge o căruță de bani, medicamente și poate 1 vizita la dentist. Nu fac vacante în străinătate(nu scot banii din economia țării cu sacoșă), etc.

      Prin tiparire, doar ca restragerea banilor se face prin inflatie si inflatia se opreste prin somaj.

    E hiperinflatie. Anul viitor pe vremea asta preturile vor fi duble fata de cele din prezent.

    Inflatia scade doar dacă ai economie competitiva, adică produci peste cerere sau egal cu cererea. De aia în America a scăzut de la 10% la 7% în 3 luni, sunt forțele pieții care umplu gaura de oferta.

    La noi exista lanturi parazite între producție și consumator sau exista mare deficit de producție, de exemplu la energie. Acolo unde exista cerere = oferta, prețurile sunt stabile (ex telecom). 

    Interventia statului prin plafonări "suspenda" inflația cu prețul dezinvestirii (pleacă investitorii în energie) și a subfinanțării educației și sănătății prin bugetul care acoperă plafonarile.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb