Abrogarea recursului compensatoriu, asumată de Guvernul Orban

Guvernul Orban îşi va asuma răspunderea pe legea privind abrogarea recursului compensatoriu şi pe legea privind prorogarea dispoziţiilor privind pensionarea magistraţilor după împlinirea a 20 de ani de activitate.

Decizia Executivului a fost anunţată atât de premierul Ludovic Orban, cât şi de vicepremierul Raluca Turcan.

În urma şedinţei Biroului Politic Naţional al PNL, care a avut loc ieri, Ludovic Orban a declarat: "Dacă Parlamentul nu votează proiectul de lege privind abrogarea recursului compensatoriu, vom include în proiectul de lege pentru asumarea răspunderii şi abrogarea acestuia".

Premierul a precizat că şi după abrogarea legii recursului compensatoriu, de prevederile acesteia vor beneficia în continuare toţi cei care au comis infracţiuni până la momentul abrogării actului normativ. Orban a spus: "Membrii Biroului Politic Naţional au lăsat la latitudinea guvernului momentul asumării răspunderii. Este foarte presant pachetul de legi din justiţie. Am cerut ministrului Predoiu să prezinte la CEDO punctul de vedere al guvernului şi angajamentele pe care vrem să le asumăm pentru a arăta că avem voinţa de a corecta lucrurile".

În privinţa Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, şeful Guvernului a arătat că în acest moment se află în curs procedura de consultare a magistraţilor şi a Consiliului Superior al Magistraturii. El a menţionat că la CSM vor avea loc alegeri, iar instituţia va fi consultată cu privire la Secţia specială, după alegeri.

Vicepremierul Raluca Turcan a precizat: "Săptămâna aceasta ne angajăm răs-punderea pe recursul compensatoriu, pe prorogarea pensionării anticipate a magis-traţilor, pe trecerea de la complete de doi la cele de trei judecători şi pe trecerea de la patru la doi ani în ce priveşte şcolarizarea pentru Institutul Naţional al Magistraturii. Această corectare a legislaţiei pe Justiţie este necesară cât mai urgent pentru a nu bloca sistemul judiciar. În plus, este cerută şi de raportul MCV. Există un acord scris al Consiliului Superior al Magistraturii în legatură cu aceste prorogări".

Turcan a mai spus, legat de recursul compensatoriu, că motivarea abrogării lui este dată de creşterea ratei de recidivă a celor eliberaţi. Vicepremierul a arătat: "Ştim că el reprezintă lege penală mai favorabilă, dar este important ca, pentru viitor, să prioritizăm siguranţa oamenilor. Atât cât rămâ-ne în vigoare legea PSD a recursului compensatoriu, fiecare secundă cu această lege în vigoare ameninţă viaţa de zi cu zi a româ-nilor. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, se va deplasa la CEDO pentru a prezenta gravitatea situaţiei din România. În bugetul pe anul viitor vom prevedea bani pentru brăţări electronice, ocuparea posturilor vacante la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, personal de probaţiune, dar şi pentru construirea unui penitenciar. Nu mai avem timp de pierdut!".

Dacă Guvernul Orban îşi va angaja răspunderea pe acest pachet legislativ, el se va supune riscului depunerii unei moţiuni de cenzură sau contestării legilor la Curtea Constituţională.

Întrebat ce va face dacă legile pe care îşi va asuma răspunderea sunt atacate la CCR, Ludovic Orban a răspuns: "În cazul în care este dorinţa evidentă de a tergiversa adoptarea, vom face ceea ce avem la dispoziţie ca şi instrument constituţional, şi anume vom emite OUG".

Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul formulării unor obiecţii la CCR, Curtea ar putea să stabilească un termen de judecată abia la începutul anului viitor, iar în acest context unele prevederi, cum este cea referitoare la reducerea vârstei de pensionare la 20 de ani de activitate, vor intrat în vigoare. În această situaţie, Guvernul ar intenţiona să recurgă la soluţia ordonanţei de urgenţă.

În privinţa partenerilor noii majorităţi parlamentare, USR susţine demersul guvernului Orban, iar reprezentanţii UDMR consideră că decizia lor iniţială, când au votat legea recursului compensatoriu, nu a fost solid fundamentată, şi documentul trebuie corectat acum în Parlament.

Attila Korodi, liderul deputaţilor UDMR a declarat, ieri: "Recursul compensatoriu în forma actuală trebuie abrogat, numai că dezbaterea care trebuie dusă la bun sfârşit este aceea că o simplă abrogare creează o lipsă de abordare juridică a problematicii totale (...). Trebuie să vină din partea Ministerului Justiţiei sau a specialiştilor o strategie şi un text de lege, care înlocuieşte actualul act normativ şi nu lasă un gol în procedurile juridice care privesc această speţă. Ar fi oportun să fie închisă această problematică în Parlament, pentru că sunt convins că dezbaterile ajută, dar semnalul dat de Guvern cred că e de înţeles, este nevoie să fie făcut un pas ferm în Parlament".

Legea recursului compensatoriu adoptată de fosta majoritate parlamentară PSD-ALDE-UDMR, pe baza unui proiect legislativ iniţiat de Ministerul Justiţiei, în timpul guvernării Cioloş, proiect modificat substanţial de Comisia condusă de Florin Iordache, a scos mai devreme din puşcării aproape 20.000 de deţinuţi.

Unii dintre aceştia au recidivat, iar în urma infracţiunilor comise de către aceştia sunt înregistrate, până în prezent, peste 500 de noi victime.