ACCIDENTUL AVIATIC DIN MUNŢII APUSENI Pilotul Ialomiţianu: "Sistemul avionului de localizare a funcţionat şi după prăbuşire"

• Update 13:10 Surse: PNL îi va retrage sprijinul politic lui Radu Stroe

Surse politice spun că PNL îi va retrage sprijinul politic ministrului de interne, Radu Stroe, în urma declaraţiilor acestuia referitoare la accidentul aviatic din Munţii Apuseni.

Radu Stroe a declarat marţi dimineaţa că la locul accidentului nu a fost trimisă o aeronavă SMURD, pentru că aceasta este destinată "salvării oamenilor, nu altor activităţi".

----

Pilotul Valentin Ialomiţianu, care a zburat în urmă cu două săptămâni cu avionul prăbuşit luni, în Munţii Apuseni, a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că sistemul de localizare cu care era echipată aeronava a funcţionat şi după ce aceasta a fost găsită.

În acelaşi ton, dr. Sterian Dănăilă, directorul departamentului de Ştiinţe Aerospaţiale din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, ne-a spus că avionul ar fi trebuit să fie echipat cu două sisteme de localizare care sunt obligatorii. Domnia sa ne-a declarat: "La bordul unui avion există două sisteme de localizare. Transponderul probabil că nu era funcţional, din cauza aterizării forţate nu mai era alimentat cu curent. Celălalt e reprezentat de o baliză care emite semnal radio de urgenţă. Aceasta este alimentată energetic independent, exact ca la bărcile de salvare. Semnalul indică ce avion e şi unde se află, iar apoi, printr-un sistem de localizare triangular, cu ajutorul a trei sateliţi, sunt transmise datele la sol, unde sunt preluate de un receptor. Aeronava, chiar dacă era de mici dimensiuni, ar fi trebuit să aibă aceste sisteme, sunt obligatorii. De asemenea, obligatoriu există şi un centru care recepţionează şi citeşte aceste semnale, dar nu ştiu unde este acest centru".

Dr. Sterian Dănăilă ne-a mai declarat: "Tehnologia este foarte avansată, imposibil să nu se reuşească localizarea. Nu a fost o coordonare precisă. În mod sigur că operatorii de telefonie mobilă pot determina localizarea precisă, dar probabil că nu au sesizat gravitatea şi importanţa situaţiei". Domnia sa a specificat că, în mod normal, pilotul trebuia să întoarcă înspre cel mai apropiat aeroport în momentul când a observat gheaţă pe aripile avionului: "În orice caz, verdicte şi concluzii putem trage după anchetă. Cert este că aveau şanse să trăiască dacă erau găsiţi la timp", a conchis Sterian Dănăilă.

Potrivit pilotului Ialomiţianu, sistemul ELT, de localizare a avionului, intră automat în funcţiune atunci când aterizează forţat o aeronavă, fiind setat pe frecvenţa 121.5 MHz de căutare şi salvare la care răspunde ROMATSA. "Mai are o altă frecvenţă pe care emite către satelit", a precizat domnul Ialomiţianu.

Pilotul nu a putut explica de ce raportul Guvernului susţine că ROMATSA nu a recepţionat semnalul transmis de echipamentele avionului: "Este frecvenţa oficială de căutare şi salvare a ROMATSA. Permitea localizarea. Ei, probabil, nu mai au aparatura. Cu aparatul în mână, mergând pe jos, puteau localiza avionul". Domnia sa a mai spus că oficialii de la ROMATSA au telefonat, la un moment dat, la Şcoala Superioară de Aviaţie pentru a cere dispecerului să oprească sistemul ELT, deoarece "îi deranjează": "N-am înţeles de ce au dat telefon la şcoală să spună să oprească ELT, pentru că el funcţionează în continuare. Dacă nu ar fi recepţionat semnalele, ar fi însemnat că nu îi deranja. Din moment ce au dat telefon să oprim, înseamnă că îl auzeau în cască şi îi deranja", a spus Ialomiţianu.

Potrivit unui raport al vicepremierului Gabriel Oprea, Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) nu a manifestat un rol activ în cazul accidentului aviatic din Cluj, nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanşat operaţiuni de căutare şi nu a cerut sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din cadrul MApN. Raportul precizează că elementele de localizare puse la dispoziţie iniţial vizau un sector de aproximativ 200 de kilometri pătraţi, iar ora 16.30 ar fi trebuit să reprezinte momentul declanşării de către ROMATSA a procedurilor de căutare.

Ieri, premierul Victor Ponta a declarat că va cere demiterea şefului STS (Serviciul de Telecomunicaţii Speciale). Directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, şi şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Ion Burlui, şi-au prezentat, ieri după-amiază, demisiile.

În schimb, Radu Stroe a declarat, spre stupefacţia tuturor, că nu are de gând să demisioneze şi că regretă că tragedia s-a produs în timpul mandatului său. Luni, domnia sa declarase, în aceeaşi notă stranie şi întrebat fiind de ce nu a trimis un elicopter SMURD de urgenţă la locul accidentului, că "SMURD este pentru salvare de oameni, nu pentru alte activităţi".

Mai mulţi specialişti în domeniu ne-au declarat, marţi, că localizarea exactă a aeronavei prăbuşite luni în Munţii Apuseni ar fi trebuit să ţină de operatorii mobili. Conform surselor citate, ar fi trebuit încrucişate conexiunile celulelor tuturor operatorilor pentru a se stabili cu exactitate locaţia aeronavei prăbuşite, dar celulele respective se află la distanţe prea mari una faţă de alta, iar din cauza lipsei de acoperire a reţelelor acest lucru nu a putut fi făcut. "În mod normal, STS-ul se foloseşte de datele transmise de operatori, nu poate face mai multe. Companiile de telefonie mobilă nu au făcut destule investiţii în ceea ce priveşte gradul de acoperire", ne-au declarat specialiştii din piaţă.

Reprezentanţii STS susţin că localizarea evenimentului în sistemul 112, "s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare".

Operatorii telecom au răspuns, la unison, că au acţionat în limitele cadrului legal în vigoare şi conform procedurilor.

Pilotul Adrian Iovan şi o studentă în anul cinci la Institutul de Medicină Militară din Bucureşti şi-au pierdut viaţa după ce avionul de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. Unul dintre medicii din aeronavă a reuşi să sune la 112, la ora 16.16, anunţând incidentul. Victimele au fost găsite de echipele de intervenţie la şase ore de la impactul cu solul.