Acordul cu SUA pentru construirea de reactoare în România va fi în vigoare 30 de ani

Guvernul va discuta în şedinţa de astăzi un proiect de Hotărâre privind aprobarea acordului între România şi Statele Unite privind cooperarea în domeniul dezvoltării proiectelor nuclearo-electrice de la CNE Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020. Acordul va rămâne în vigoare o perioadă de 30 de ani şi va fi extins automat cu perioade succesive de cinci ani, dacă una dintre părţi nu solicită altfel. Comisia Europeană a acceptat acest acord, dar a cerut Guvernului să se asigure că acordul este compatibil cu dispoziţiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), relatează Hotnews.

Fiecare parte poate înceta acest acord prin notificare scrisă transmisă celeilalte părţi cu cel puţin cu un an înainte.

În scopul stabilirii compatibilităţii acestui acord cu dispoziţiile TFUE, în perioada următoare, vor continua discuţiile cu serviciile Comisiei Europene.

În perioada 7 - 9 octombrie 2020, la Washington, a fost parafat proiectul de Acord între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul dezvoltării proiectelor nuclearo-electrice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

Scopul Acordului este dezvoltarea programului nuclear civil din România prin asigurarea expertizei tehnice, de reglementare, securitate şi siguranţă nucleară şi, implicit, întărirea securităţii, diversităţii, siguranţei în exploatare şi stabilităţii energetice şi de mediu ale României, obiective asociate şi proiectelor de investiţii în producerea energiei nucleare în România, retehnologizarea Unităţii 1 şi extinderea capacitatii CNE Cernavodă.

Acordul acoperă mai multe arii de cooperare, printre care: proiectul Unităţilor 3 şi 4, retehnologizarea Unităţii 1, cooperare în diferite domenii, precum reglementare, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi, pregătire personal, cercetare şi dezvoltare.

Adiţional proiectelor actuale, proiectul Unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, Acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi scalabilităţii tehnologiilor nucleare.

Tehnologia utilizată în dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2, cu îmbunătăţirile necesare pentru atingerea nivelului de securitate nucleară conform Directivei de securitate nucleară şi normelor şi standardelor europene şi internaţionale.

În conformitate cu prevederile articolului 103 din Tratatul Euratom, România a notificat Acordul Comisiei Europene, în data de 22.10 2020. În urma evaluării proiectului de Acord, COM/DG Energy a informat partea română, în data de 19.11.2020, că acesta nu încalcă prevederile Tratatului EURATOM şi că nu se opune încheierii acestui acord. Cu toate acestea, Comisia, prin DG Energy, a transmis unele recomandări:

- în caz de conflict între dispoziţiile acordului şi dispoziţiile Tratatului Euratom, acestea din urmă vor prevala;

- în vederea analizării compatibilităţii proiectului de acord cu dispoziţiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi în special principiile nediscriminării, tratamentului egal şi transparenţei aplicabile procesului de licitaţie etc, DG Energy recomandă părţii române să consulte şi celelalte servicii relevante ale Comisiei pe problematica TFUE, în special cu DG GROW, responsabil cu normele privind achiziţiile publice.

Pe 27 noiembrie 2020 a fost aprobat Memorandumul prin care ministrul energiei a fost mandatat să semneze, în numele României Acordul, acest document fiind semnat de către partea română la data de 9 decembrie 2020.

Pe 8 decembrie 2020, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care a confirmat că dispoziţiile Tratatului EURATOM vor prevala în caz de conflict între dispoziţiile acordului şi dispoziţiile Tratatului Euratom, precizând, totodată, că autorităţile române vor consulta şi celelalte servicii de specialitate ale Comisiei în vederea stabilirii compatibilităţii acestui acord cu dispoziţiile TFUE.