ADRIAN CODIRLAŞU, VICEPREŞEDINTELE CFA ROMÂNIA: "Economia va surprinde pozitiv în acest an"

Economia va surprinde pe partea pozitivă în acest an, consideră analiştii financiar-bancari, care anticipează o creştere a produsului intern brut (PIB) de peste 5%. Acest lucru în condiţiile în care investiţiile au rămas la niveluri ridicate, la finalul anului trecut, şi vor rămâne la niveluri ridicate inclusiv în acest an, ne-a precizat Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România. Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit, ieri, în scădere creşterea economică din trimestrul al patrulea 2020, de la +5,3% la +4,8%, însă a menţinut contracţia pe întreg anul trecut la 3,9%. Comparativ cu România, contracţia din zona euro a fost de 6,8%.

Codirlaşu ne-a declarat: "Creşterea economică depinde şi de cât de repede vaccinăm populaţia. Dacă vaccinul e distribuit rapid către populaţie, atunci vom putea deschide economia mai repede. Vedem că deja am intrat în valul al treilea al pandemiei, ceea ce implică noi restricţii, adică un consum ceva mai mic. Cred că consumul va contribui la creşterea economică mai ales că nu s-au pierdut locuri de muncă, de asemenea salariile au crescut ceea ce înseamnă şi mai mulţi bani şi o încredere mai mare a populaţiei în economie. Iarăşi, investiţiile făcute de guvern. Asta mi se pare noutate, că şi în condiţii de criză au prevăzut investiţii. De asemenea, foarte importanţi sunt banii europeni, care sunt şi mulţi şi dacă îi luăm chiar ne vor ajuta. Bine, istoricul nostru pe bani europeni nu este în favoarea noastră, dar să sperăm că îi vom atrage".

Codirlaşu nu crede că guvernul va tăia salarii şi nici că va majora taxele, cel puţin în acest an.

"Economia e fragilă şi avem deja experimentul din criza anterioară. O afectare a veniturilor, în sensul scăderii lor, ne-ar duce în recesiune. Din cauza asta nu cred că se vor creşte taxe sau se vor tăia salarii. Pe de altă parte nu vor fi scăzute taxe şi nici nu vor fi crescute salariile din sectorul public. Cel puţin aşa ar fi ideal pentru că este nevoie de mare atenţie la cheltuieli. Problema este că arătăm deja un deficit mare, peste 7% din PIB în acest an, care probabil va merge spre 8%. Trebuie atenţie foarte mare la cheltuieli. Guvernul a dat de înţeles că se va uita şi pe partea de colectare a veniturilor. ANAF trebuie informatizată, însă de când se informatizează până când începe să producă rezultate o să dureze pentru că un proiect IT durează", ne-a mai spus Adrian Codirlaşu.

Potrivit datelor comunicate de INS, la scăderea PIB din 2020 au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii negative mai importante având: I. industria (-2,0%), cu o pondere de 19,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 9,3%; II. comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transporturile şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,9%), cu o pondere de 18,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,7%; III. activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii, care au avut o contribuţie negativă de 0,8%, cu o pondere de 2,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 24,5%; IV. agricultura, silvicultura şi pescuitul (-0,7%), cu o pondere de 3,8% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 16,2% şi V. impozitele nete pe produs (-0,8%), cu o pondere de 9,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 8,7%. Construcţiile au avut o contribuţie pozitivă la modificarea PIB de +0,6% ca urmare a majorării volumului de activitate cu 9,7%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, reducerea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 5,0% contribuind cu minus 3,1% la scăderea PIB; cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor, al cărei volum s-a redus cu 2,9% contribuind cu minus 0,2% la scăderea PIB şi exportului net (minus 1,4%), consecinţă a reducerii cu 10,0% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 6,0%. Formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 5,6%, a avut o contribuţie pozitivă la modificarea PIB, de plus 1,3%. Produsul intern brut estimat al României pentru anul 2020 a fost de 1.053 milarde lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 3,9% faţă de anul 2019.

• Adrian Benţa, analist economic: "S-a simţit în economie afluxul dat de zona de construcţii"

La rândul său, Adrian Benţa, analist economic, arată că scăderea de 3,9% a PIB-ului faţă de 2019 nu este dramatică, dar este un rezultat care arată efectele serioase ale pandemiei în unele sectoare de activitate.

"Se putea totuşi mult mai rău şi vedem exemple de căderi mult mai mari prin Marea Britanie, prin Europa. Partea cea neplăcută este că oricum PIB-ul per capita, per locuitor, este redus. (...) Se simte în economie afluxul dat de zona de construcţii, faptul că au fost direcţionaţi bani guvernamentali către zona de construcţii, care a temperat căderea celorlalte sectoare de activitate. Dacă ne uităm per ansamblu construcţiile au avut un plus de 17% (în 2020). Când ne uităm la 3,9% trebuie înţeles că unele sectoare au fost pe plus, în timp ce altele au fost afectate destul de dureros", afirmă Benţa.

Acesta mai precizează că nu poţi să vorbeşti de relansare economică dacă nu se păstrează investiţiile publice la niveluri înalte. Investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la PIB-ul din 2020.

"Vorbim de investiţii care au fost finanţate preponderent, majoritar, din bani publici. Ori aici deja depindem de construcţia bugetului, nu putem spune că avem semne de relansare a economiei decât dacă se păstrează aceeaşi tendinţă în bugetul de stat de alocare a banilor publici către investiţii. Dacă se păstrează este un lucru bun. Dacă nu, suntem iarăşi între paradoxuri dinastea româneşti: începem lucrări, finanţăm o parte din ele, după care nu le mai terminăm", arată analistul.

Adrian Benţa mai consideră că, pentru angajaţii din sistemul public, garantarea plăţii salariilor la un anumit nivel până la finalul anului ar trebui să fie o veste bună.

"În sistemul public vestea că sunt îngheţate salariile ar trebui să fie o veste minunată. În sensul că cineva îţi garantează plata de salarii până cel puţin la sfârşitul anului. Aşa ceva nu este garantat nimănui în sistemul privat. Nu ştii când anumite societăţi ar putea să intre în dificultăţi, când un client ar putea să-ţi intre în insolvenţă şi îţi propagă un întreg şir de situaţii neprevăzute care afectează salariaţii", arată Benţa.

Potrivit acestuia, orice guvern, indiferent de guvern, trebuie să fie optimist cu privire la economie şi să spere la mai bine. Guvernul estimează o creştere PIB de 4,3% în 2021, însă, arată Benţa, evoluţia economică depinde de evoluţia pandemică.

"Nu să fie bugetul făcut din pix, dar el trebuie să fie un buget optimist. Deobicei, bugetele, la început de an, sunt întotdeauna mai optimiste decât ceea ce se vede în realitate. Ideea este de altă natură: atâta timp cât este o creştere şi este peste zero este bine-venită, cu condiţia să se reflecte în nivelul de trai al cetăţeanului. Că dacă noi avem creşteri care se reflectă doar în anumite buzunare, atunci nu are niciun rost. Şi mai este o speţă care nu este sub controlul guvernului, din păcate: evoluţia pandemică. Dacă cumva apar din nou măsuri de restricţii, de circulaţie, dacă apare din nou mesajul «staţi închişi în casă», cum a fost în prima parte a lui 2020, atunci cu siguranţă această creştere optimistă de peste 4% nu se va realiza. Totul depinde foarte mult de modul în care decurge campania de vaccinare, de cum decurge campania de prevenire şi de modul în care autorităţile reuşesc să impună o disciplină faţă de cetăţeanul de rând, să respecte în continuare normele sanitare şi să aibă încredere", arată analistul.

• Codirlaşu: "Nu cred că BNR va creşte dobânzile pentru că avem un deficit mare de finanţat"

Vicepreşedintele CFA România ne-a mai precizat că este de părere că Banca Naţională a României (BNR) nici nu va scade şi nici nu va creşte dobânzile de politică monetară în următoarele trimestre. Dobânzi mai mici înseamnă o depreciere a cursului, iar dobânzile mai mari ar însemna îngreunarea bugetului. Problema ţine de evoluţia inflaţiei, arată Adrian Codirlaşu.

"Avem creşterea anticipaţiilor de inflaţie din Statele Unite care a dus la creşterea randamentelor suverane. Dolarul este moneda considerată la nivel global cea mai sigură, deci la activul cu cel mai mic risc i-a crescut randamentul. Asta va genera - şi deja se vede şi în randamentele din România - la nivel global ajustarea dobânzilor, în sensul de creştere a dobânzilor. De aici vin restricţiile pentru politica monetară (a BNR). America va ieşi repede din criză şi va ieşi cu o inflaţie mai mare şi mai important cu dobânzi mai mari. Anticipaţiile sunt ca Fed-ul să majoreze dobânda de politică monetară începând cu 2022, ceea ce mută anticipaţiile de rate de dobândă. Asta duce la nivel global la creşterea ratelor de dobândă şi în special pentru ţările emergente. S-a văzut deja că şi la titlurile de stat au crescut yield-urile şi cred că această tendinţă va continua, o reajustare la nivel global a dobânzilor. Din această cauză BNR nu cred că mai poate reduce rata de dobândă. Dacă ar face-o s-ar vedea în deprecierea leului. Din această cauză avem şi alegerea între dobânzi mai mici care ar duce la depreciere sau dobânzi mai mari şi curs stabil. La această relaţie se va ajunge şi deja vedem o creştere uşoară a dobânzilor la lei şi în acelaşi timp o depreciere a cursului. De aici vine această depreciere a leului, din ce se întâmplă în pieţele externe. (...) Nu cred că BNR va creşte dobânzile pentru că avem acest deficit de finanţat, cheltuieli guvernamentale mari de făcut. Încă nu s-a terminat criza şi această criză necesită cheltuieli guvernamentale ridicate. De asemenea trebuie încurajată economia care poate fi ajutată şi prin dobânzi joase. Problema e cum evoluează inflaţia. Vedem că şi în România a crescut de la 2 la 3 la sută. Dacă ne uităm la zona euro, s-a dus de la -0,3% către 1%, de la o lună la alta. Se vede deja la nivel global o oarecare creştere a preţurilor, asta determină dobânzi mai mari. Aici trebuie atenţie foarte mare în legătură cu ce se întâmplă în economia americană şi ce se întâmplă cu dobânzile în economia americană, cum evoluează inflaţia în Statele Unite şi în zona euro. Preţul petrolului nu mai este aşa de important cum era odată, dar va duce la o oarecare creştere a ratei inflaţiei la nivel global", ne-a mai spus Codirlaşu.

Acesta consideră că România va reuşi să atingă imunitatea cam în acelaşi ritm cu ţările din Uniunea Europeană.

"Ca ritm de vaccinare, suntem puţin peste media Uniunii Europene. Vom fi la media UE ca imunitate. Statele Unite vor ieşi mult mai repede din criză, preşedintele Joe Biden a anunţat chiar zilele trecute că la finalul acestei luni Statele Unite vor avea suficiente doze pentru toată populaţia adultă. Statele Unite vaccinează de asemenea într-un ritm alert, deja peste 25% din populaţie a fost vaccinată. Ei vor atinge imunitatea mult mai repede decât restul lumii, ceea ce se va vedea în creşterea economică din Statele Unite, mai ales după ce stimul au adoptat. Asta va însemna dobânzi mai mari pe dolar care se vor duce în dobânzile din toată lumea", a spus vicepreşedintele CFA România.