ADRIAN MITROI, CFA: "Din vânzările de neperformante pierd deponenţii, angajaţii, fiscul, debitorii"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 17 februarie 2016

"Din vânzările de neperformante pierd deponenţii, angajaţii, fiscul, debitorii"

Mitroi: "În represiunea financiară care ne înconjoară pe ambele flancuri - depozite şi credite -, norma este reprezentată de randamentele zero, unele comisioane ajungând chiar nepoliticoase"

Proiectul Tokyo (creditele neperformante vândute în decembrie de BCR) - aproape de final

Vânzarea unor portofolii importante de credite neperformante (NPL), de cele mai multe ori cu discounturi ce depăşesc 90%, reprezintă o practică uzuală a unora dintre băncile care activează pe piaţa noastră.

Întrebarea care pluteşte deasupra acestor tranzacţii este cine pierde şi cine câştigă în urma efectuării lor.

Fără excepţie, toţi specialiştii din domeniu, dar şi economiştii susţin că respectivele portofolii de credite sunt provizionate înainte să fie scoase la vânzare.

Acesta nu reprezintă, însă, un răspuns complet satisfăcător la întrebarea de mai sus, pentru că, de aici, se naşte o nouă întrebare - cum îşi recuperează băncile provizioanele?

Economistul Adrian Mitroi, din cadrul CFA, subliniază că, dacă în primă fază, din vânzarea creditelor neperformante pierd acţionarii băncilor, în final cei afectaţi sunt reprezentaţi de toate părţile interesate, respectiv deponenţi, debitori, angajaţi, fisc etc.

Domnia sa ne-a explicat: "Când vinzi credite, vinzi de fapt creanţe, iar valoarea încasărilor nu mai este cea aferentă creditelor, ci este o recuperare a creanţelor. Diferenţa acestui efort reprezintă o pierdere pentru bancă, întrucât ea vinde la o valoare mai mică decât cea nominală aşteptată ca urmare a încasării tuturor ratelor viitoare care ar fi trebuit plătite pentru respectivul credit. Aşadar, deocamdată pierde banca, iar pierderea este mult mai mare decât valoarea nominală a creditului, pentru că în contabilitatea băncii este calculată o sumă mult mai mare, care ar fi urmat să fie încasată până la final.

Pentru că împrumuturile neperformante sunt, în general, credite de consum negarantate cu ipotecă, discountul lor, la vânzare, este, probabil, de peste 90%, de la caz la caz. În cea mai mare parte, acest discount a fost deja luat ca pierdere de acţionar, prin provizionare. Reglajul de la momentul vânzării este dat doar de indicatorii de prudenţialitate necesar să fie observaţi de bancă.

Dacă banca nu vinde în interiorul grupului, atunci este o pierdere directă şi clară. Într-un fel sau altul, aceasta este resimţită şi de către ceilalţi deţinători de interese - de la deţinătorii de credite, de obligaţiuni, de acţiuni, de împrumuturi convertibile, la deponenţi, angajaţi şi fisc, acesta din urmă nemaiavând atât de mult impozit de încasat, pentru că băncii îi scade profitul".

Adrian Mitroi ne-a spus că deponenţii "sunt în compresie de randament şi probabil plătesc şi unele comisioane care nu s-au ajustat proporţional şi comensurabil cu scăderea marjelor dobânzilor", adăugând: "Justificarea băncilor este profitul operaţional, dar eu aş spune că unele comisioane au ajuns chiar nepoliticoase. Şi pe partea de depozite băncile sunt puţin dispuse să mai facă favoruri de randament deponenţilor şi găsesc orice posibilitate să-i taxeze în diverse forme, cum ar fi aplicarea comisionului la retragere. Au foarte multe modalităţi prin care nu numai că ţin banii mult prea mult în depozite, dar nu îi recompensează cu un randament suficient. Este o presiune de elongare a orizontului de economisire. Este un risc de lichiditate, care înseamnă şi un risc de credit".

Acest lucru se întâmplă în contextul în care, în ultima vreme, bancherii reiterează din ce în ce mai des ideea că băncile lucrează cu banii deponenţilor şi, ca atare, au obligaţia să îi protejeze pe aceştia.

Potrivit lui Adrian Mitroi, recuperarea provizionelor este şi explicită şi implicită: explicită - prin comisioane mai mari şi dobânzi mai mici; implicită - prin dificultatea cu care mai poate fi luat un credit, condiţii mai aspre în viitor, necesarul suplimentar de garanţii: "Ne înconjoară pe ambele flancuri această represiune financiară în care trăim şi în care norma este reprezentată de randamentele zero".

Şi unii reprezentanţi din piaţă ne-au menţionat că, în final, provizionul nu înseamnă pierdere pentru bănci, acesta fiind recuperat din alte costuri ale produselor bancare.

Specialişti din piaţa financiară susţin că, până la vânzarea creditelor neperformante, banca derulează o lungă procedură de recuperare a acestor tipuri de împrumut.

Specialiştii din domeniu ne-au explicat că o bancă ce are un credit neperformant negarantat pe care a încercat să-l recupereze de mai multe ori, abia după ce a epuizat toate măsurile pe care le putea lua în vederea recuperării creanţei respective recurge la vânzarea creditului respectiv. Concret, dacă debitorul nu mai plăteşte şi, să spunem, executorul nu reuşeşte să recupereze decât doi lei din 100, rămân de recuperat 98 de lei. Banca deja a provizionat 95 de lei. Din cei cinci lei rămaşi de încasat, doi au fost recuperaţi de executor, iar banca vinde creanţa cu un discount important, recuperând, să spunem, 5 lei. În acest moment, banca tocmai a recuperat doi lei, pe care i-a reversat din provizionul făcut, per total înregistrându-se o pierdere de 93 de lei.

Specialiştii citaţi ne-au explicat că provizionul constituit este din veniturile băncii. Astfel, dacă o bancă a provizionat zece unităţi în trecut şi în final pierderea totală a fost de şapte unităţi, pe poziţia acelui moment instituţia are o reversare de trei unităţi. Acea reversare reprezintă un venit pentru bancă la momentul respectiv, care contribuie la diminuarea pierderii înregistrată deja cu acel credit.

"Noi nu vindem că aşa dorim noi, ieşind în pierdere, altfel primii care ne-ar sancţiona ar fi acţionarii. Aceştia din urmă sunt cei care sunt de acord cu vânzarea de neperformante, acolo unde au pierdut orice speranţă de recuperare. În plus, dacă am negocia discounturi cu unii clienţi, am crea un hazard moral, iar pierderile provocate de acesta nu ni le putem asuma", mai spun specialiştii citaţi.

Surse: "BCR pregăteşte pentru vânzare portofolii importante de neperformante"

Una dintre băncile care au vândut credite neperformante este BCR, aceasta semnând un contract de vânzare a unui portofoliu de NPL de 1,2 miliarde euro, în luna decembrie 2015 (aşa numita operaţiune Tokyo). Acestea vor fi efectiv transferate cumpărătorului în circa o lună, după cum ne-au spus surse apropiate tranzacţiei.

Sursele citate ne-au menţionat că BCR mai are de vânzare şi alte împrumuturi neperformante, intenţia instituţiei fiind să vândă în continuare astfel de credite.

"Iniţial, BCR a dorit să vândă un portofoliu de NPL de peste 3 miliarde euro. Fiind prea mare acest portofoliu, BCR a trecut la împărţirea sa. Între timp, unele NPL au fost vândute şi este posibil ca altele să se fi adăugat la cele vechi", ne-au explicat sursele noastre, precizând că preţul neperformantelor este stabilit în baza unui mecanism, fiind luate în calcul mai multe variabile.

Conform surselor citate, acum, banca negociază pe marginea unei tranzacţii mai mici cu APS, care are ca obiect un portofoliu restrâns de NPL, rămase din tranzacţia semnificativă efectuată în decembrie.

Reprezentanţi din piaţa de colectare a creanţelor susţin că, de obicei, astfel de tranzacţii se fac cu discounturi între 80-90%.

Avocaţii clienţilor bancari au cerut public, în mai multe rânduri, ca băncile să ofere disconturi similare debitorilor, însă reprezentanţii Băncii Naţionale a României au spus că nu sunt de acord cu această propunere, întrucât ar crea hazard moral.

Pachetul de credite neperformante tranzacţionat în decembrie a fost cumpărat de un consorţiu format din Deutsche Bank, APS şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, asistaţi de avocaţii Ţuca Zbârcea & Asociaţii. BCR a colaborat cu Schoenherr.

Reprezentanţii băncii au menţionat că "tranzacţia este un reper major în strategia BCR de a accelera soluţionarea portofoliului de împrumuturi neperformante. (...) Tranzacţia îmbunătăţeşte semnificativ lichiditatea băncii şi va permite cu atât mai mult Băncii Comerciale Române să mobilizeze capital către rolul său economic prioritar: a extinde intermedierea financiară din România, a iniţia noi tranzacţii de finanţare şi a sprijini creşterea sănătoasă a economiei". Banca se aşteaptă ca această vânzare să aibă ca efect faptul că rata împrumuturilor neperformante (NPL ratio) să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale.

În luna septembrie, Banca Comercială Română a renunţat la vânzarea unor credite neperformante în valoare de circa 2,7 miliarde euro, ca urmare a ofertelor prea scăzute, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Conform presei, în 2014, BCR a vândut credite neperformante în valoare de 2 miliarde lei, obţinând o reducere totală a volumului de credite neperformante cu 24%, faţă de anul 2013.

Despre portofoliile pe care banca ar urma să le vândă în acest an, reprezentanţii BCR nu au dorit să comenteze.

În schimb, în luna ianuarie, Jozef Sikela, membru al board-ului Erste Group, responsabil de corporate banking, a spus, citat de presă: "Planul de a curăţa banca este mare şi încă vorbim de câteva miliarde de lei", afirmând că unul dintre motivele pentru care BCR nu a vândut anul trecut portofoliul de credite neperformante pe segmentul de retail a fost apariţia unor noi legi în România, care au speriat pe toată lumea, iar preţurile oferite pentru pachetul de NPL nu au fost destul de atractive pentru bancă.

Potrivit Mîrşanu.ro, istoricul tandemului Deutsche Bank - APS pe piaţa locală a creditelor neperformante este unul dintre cele mai bogate. După ce Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS a cumpărat un portofoliu neperformant de 495 milioane euro de la Volksbank România, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu, de la BCR, un portofoliu de credite neperformante de circa 1 miliard de lei (în jur de 220 milioane euro), în vara anului 2014, iar, spre finalul anului trecut, şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant tot de la BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 milioane euro.

Potrivit sursei citate, BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul lui Tomas Spurny, care, de la 1 octombrie, a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Opinia Cititorului ( 10 )

  1. Daca Erste nu primea ajutor de stat mai exista?

    Cer Bnr-ului sa imi zica cat % din creditele date din 2007- azi banca x , in cazul de fata Bcr sunt neperformante. 

    Daca are peste 30% npl nu o inchidem? 

    Daca nu s-ar tiparii bani si nu ar imprumuta statul aceste firme ar mai putea exista?

    De looby stim Basescu-Terchil 2008 imprumut centura de siguranta; tva scaderi de salar 25%.... 

    Vanzarea de credite neperformante la pachet de catre banci etc ar trebui impozitata cu 16% din valoarea creantelor.

    Astfel si daca le vinzi pe 1LEU platesti 16% +1leu. 

    Statul(populatia) pierde cel mai mult din HOTIA asta ! 

    1. Buna idee !

    Ce salarii avea conducerea bancii cand semna pentru credite care ulterior s-au dovedit neperformante?

    Cum de nu se imputa neperformanta? 

    De ce lucreaza bancile cu rebuturi? 

    Si de ce sa suporte populatia si actionarii pierderile provocate de o conducere ineficienta ???  

    Incompetenta nu se pedepseste ?

    Sau se premeaza ? 

    1. Da

    Din credite defectuoase pierde cine a dat banii, adica banca.

    Pierderea bancii o suporta actionarii in primul rand.

    Bancile dunt discriminatein ultimul timp fata de altii agenti economici, ceea ce nu e corect. 

    1. Ca asa e.

      Firmele private de ce nu o au ex Altex are legea bail -in?

      Daca e in pericol de insolventa, conform principiului bail-in-ului, Altex ar trebui sa-i mai factureze odata pe clientii din baze. :)))))))))) Doar cat sa-si refaca bilanturile.

      Haha

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3172
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9544
Gram de aur (XAU)Gram de aur393.2836

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb