Adrian Simionescu: Jumătate din casele de brokeraj merg pe pierdere din activitatea de bază

Scăderea tranzacţiilor la Bursa de Valori Bucureşti a lovit în plin casele de brokeraj autohtone, aproa-pe jumătate dintre ele fiind la limita supravieţurii, susţine, într-un interviu acordat ziarului BURSA, Adrian Simionescu, preşedintele-director general al "Vienna Investment Trust".

Domnul Simionescu ne-a spus: "Din cei 70 de intermediari de pe piaţă, circa 30 se confruntă cu dificultăţi şi merg în pierdere. Faptul că nu se vede, cel puţin în ceea ce priveşte participanţii activi la piaţă, este un alt aspect. Unele case de brokeraj sunt susţinute de acţionari, însă observăm că foarte puţine au apelat la majorări de capital social (MCS), spre deosebire de ceea ce se întâmplă în indus-tria bancară unde am văzut mai multe MCS-uri. Aproape nimeni nu mai investeşte în brokeraj acum".

Ca să se salveze de la faliment, majoritatea caselor de brokeraj încearcă să introducă noi comisioane, fiind mai greu să ridice comisioanele pe care le-au coborât atunci când Bursa mergea bine: "Când Bursa a fost în perioada de creştere, intermediarii au făcut greşeala de a reduce drastic comisioanele. Când piaţa a scăzut, comisioanele mici au fost în defavoarea strategiei intermediarilor. Ba chiar s-a ajuns în situaţii relativ comice din punctul meu de vedere: comisoanele practicate de companiile de brokeraj care la rândul lor includ comisioanele către instituţiile pieţei (Bursă, CNVM, Depozitar) au ajuns să fie mai mici decât comisioanele bancare. Ba mai mult chiar, în ultima perioadă, băncile au mărit comisioanele operaţionale, ceea ce a făcut imposibilă activitatea profitabilă a companiilor de brokeraj".

Adrian Simionescu susţine că acţionarii mai multor SSIF-uri vor să îşi facă exitul din societate: "Mulţi acţionari poartă astfel de discuţii şi trebuie să recunosc că există un interes destul de ridicat pentru astfel de operaţiuni, sunt grupuri financiare noi care vor să pătrundă în piaţa financiară şi caută un operator. O să constataţi pe parcursul anului 2010 tot mai multe astfel de achiziţii".

O astfel de mişcare a fost anunţată pe ultima sută de metri a anului trecut, când trei manageri ai RAEF au preluat 68% din casa de brokeraj "Intercapital Invest", participaţie deţinută anterior de fondul de investiţii. Adrian Simionescu a achiziţionat, de asemenea, 25% din casa de brokeraj pe care o conduce, în ultima parte a lui 2009.

• Gazprom, agresiv pe piaţa autohtonă a certificatelor de CO2

La începutul anului trecut, "Vienna Investment Trust" a devenit membră a bursei de mediu Blue Next, poziţie de pe care a început să intermedieze tranzacţii cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (EUA-uri, CER-uri, VER-uri, ERU-uri, AAU-uri).

Adrian Simionescu susţine că piaţa autohtonă a certificatelor CO2 a atras interesul companiei de stat Gazprom, unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel mondial pe piaţa certificatelor de emisii de gaze: "Ruşii au un interes crescut pentru piaţa românească de certificate de CO2. Sunt foarte agresivi. Am simţit concurenţa Gazpromului pe piaţa autohtonă pentru că i-am întâlnit la licitaţii, la negocieri şi, ca urmare, mi-am dat seama cât sunt de interesaţi. Dacă aş fi un mare grup financiar, cu implicaţii directe în segmentul energetic, cum este Gazprom, aş încerca să achiziţionez cât mai multe certificate de emisii de CO2 din România, urmând ca, în 2012, când grupurile energetice mari ar intra în dificultate, să le pot achiziţiona la un preţ de nimic sau să le las să se închidă şi să redeschid grupuri noi. Nu ştiu care este strategia Gazprom sau motivul real pentru care achiziţionează astfel de titluri."

Alături de "Gazprom", "Barclays" şi "RBS" sunt, de asemenea, mari jucători interesaţi de piaţa certificatelor CO2 din România.

La finele anului trecut, de exemplu, "Electrocentrale Bucureşti" şi "Termoelectrica" şi-au vândut o parte din drepturile de poluare ca să facă rost de bani pentru necesarul de materii prime pentru iarnă. Greul pentru aceste companii va veni în momentul în care vor trebui să le răs-cumpere ca să îşi îndeplinească obligaţiile acordului de la Kyoto, până în 2012.

Adrian Simionescu ne-a mai spus: "Este adevărat că aveau nevoie de surse de finanţare pe termen scurt ca să treacă iarna. Noi le-am propus să încheie contracte de tip REPO, astfel încât să aibă posibilitatea să îşi răs-cumpere certificatele, cel târziu în 2012 la un pret prestabilit fix şi să îndeplinească criteriile Acordului de la Kyoto. Evident că şi în intenţia lor este să le răscumpere la un moment dat, însă momentul ales pentru vânzare nu a fost unul foarte bun.

Pe măsură ce se apropie termenul scadent, respectiv anul 2012, companiile autohtone care au procedat astfel vor trebui să facă rost de aceste certificate CO2 sau îşi vor opri producţia, în cazul în care au deficit. Penalităţile sunt de 100 de euro pentru fiecare tonă emisă în plus, multe grupuri energetice româneşti, majoritatea de stat, riscând să nu îşi mai poată continua activitatea pentru că penalităţile pe care vor trebui să le plătească vor depăşi cu mult valoarea companiilor respective.

S-ar putea ca, în aceste condiţii, statul român să fie nevoit să vândă respectivele companii către cei care deţin astfel de drepturi, printre care s-ar putea număra cei care cumpără în perioada aceasta drepturile de alocare de la companiile noastre".